Proiectul Roşia Montană, desfiinţat de şeful Institutului Geologic. ”Au venit cu un proiect de Papua Guinee pentru ţara mea. Eu nu am bani să mă bat cu avocaţii acestei companii” • MARIUS DUMBRAVEANU / MEDIAFAX FOTO Proiectul de exploatare de la Roşia Montană a fost desfiinţat în cadrul comisiei speciale parlamentare de către directorul Institutului Geologic din România (IGR), Ştefan Marincea, care a criticat multiple puncte aflate în acordul cu RMGC. „Au venit cu un proiect de Papua Guinee pentru ţara mea”, a susţinut el. Prima acuzaţie a fost lansată chiar la adresa fostului director al IGR, care a dat anterior un raport favorabil, catalogându-l drept un ”fals grosolan”, caz în care şi Parchetul s-a autosesizat. ”Un predecesor de-al meu, care nu este un patriot, a fost adus din exterior, nu am fost de acord cu el, mi-a fost impus. El a semnat că nu există falii. Ei bine, sunt burduşite de falii. Avizul pe care l-a dat fostul director este un fals grosolan, e o situaţie penală din partea lui. Parchetul s-a autosesizat”, a declarat Marincea, în cadrul audierilor din comisie. Proiectul de exploatare a primit nota 5 din partea lui Ştefan Marincea, care a punctat însă şi faptul că explorările făcute sunt corecte şi acestea vor fi cele care vor fi luate în calcul după finalizarea proiectului. ”Sunt atât de multe fisuri în acest proiect încât dacă îmi venea la evaluare pentru o ţară africană, cred că-l trimiteam înapoi cu zero puncte. E un proiect de nota 5 pentru că partea de explorare reprezintă un efort remarcabil, care se va amortiza la finalizarea proiectului. Atunci singurele elemente într-adevăr de recuperat financiar şi de luat în calcul vor fi lucrările de explorare, sunt nenumărate foraje făcute corect, conform legislaţiei româneşti. Proiectul are şi note bune, dar care sunt insuficient revelate. În momentul când au luat probe tehnologice, sunt convins că au făcut conţinuturile multielement, au făcut flotare şi oxidare”, a spus directorul IGR. Care sunt minusurile proiectului Principiul valorificării complexe Acesta pică, pentru că nu este respectat, susţine Marincea. În primul rând, spune el, faptul că pe lângă aur şi argint există multe alte elemente ”critice”, de care România ar putea profita mult mai mult, precum stibiu, seleniu, indiu, germaniu, galiu şi, nu în ultimul rând, telur (acesta este folosit la fabricarea panourilor solare). ”Este un război comercial foarte clar pe problema telurului. România este campioană europeană la telur. Ne putem aştepta ca politicile Germaniei în privinţa României să se schimbe brutal. Sunt total nemulţumiţi că vom arunca câteva sute de tone, din cele 23.000 care sunt rezerva mondială de telur. Dacă aude un european sau un american că am aruncat o tonă de galiu în şlamul cianurat, s-a terminat cu România, ne pun într-un con de umbră în care vom suferi foarte mult”, a explicat Marincea membrilor comisiei parlamentare. Potrivit acestuia, telurul este un element esenţial în construcţia panourilor solare, China fiind una dintre cele mai mari producătoare. Mai mult, directorul IGR a ironizat faptul că statul român va rispi această resursă, în contextul războiului comercial pe telur. ”România îşi permite ca printr-un proiect aberant să arunce în şlamul cianurat, sunt sigur că vom beneficia de o ostilitate crescută din partea tuturor partenerilor europeni de discuţii”, a adăugat el. Respectul faţă de mediu şi directivele deşeurilor periculoase Deşi ministrul Mediului, Rovana Plumb, a repetat în nenumărate rânduri că proiectul de lege privind exploatările de la Roşia Montană, aflat pe masa parlamentarilor, respectă toate standardele de mediu şi legislaţia europeană şi internaţională, directorul IGR nu este de acord cu acest lucru. ”Nu sunt respectate directivele de mediu”, spune acesta. Explicaţia lui a fost că, în primul rând, nu se poate devia valea unei ape, în condiţiile în care există multiple izvoare în zona Văii Corna. ”Îmi pare foarte rău, dar când am fost pe teren, experţii noştri au văzut vreo 17 izvoare în 4 ore, acestea apar şi în hărţile RMGC. Ori dacă ai izvoare, ai freatic. Dacă ai freatic nu poţi să abaţi valea pentru că de acolo izvorăşte decât prin îngheţare, dar costă mai mult decât aurul extras. Şi atunci sigur că ne vom trezi cu o bombă cu ceas. Am freatic şi falii, nu pot să pun deşeuri periculoase”, a explicat el. Bazinul de decantare a fost şi el criticat de Ştefan Marincea, acesta precizând că este ”nemaiîntâlnit” să existe 363 de hectare cu şlamuri cianurate. ”Orice am face, în directiva europeană intră în categoria deşeuri periculoase. Nu există o tehnologie prin care să poţi extrage toată cianura din deşeuri”. Cu toate acestea, Marincea a explicat că, la momentul de faţă, procedeul de cianurare propus de companie este cel mai perfecţionat, subliniind însă că nu permite recuperarea altor metale. Acuzaţii peste acuzaţii Fostul director al Institutul Geologic a fost acuzat că a dat un raport favorabil ”de un fals grosolan”. Compania RMGC nu a scăpat nici ea de acuzaţii dure din partea lui Ştefan Marincea, despre care acesta a spus că a falsificat hărţile cartografice. „Bazinul aceasta al Văii Corna este plin de fracturi. În trei variante prezentate de companie ale hărţii, în diferite materiale, în unul sunt falii, în al doilea sunt falii, în al treilea dispar faliile, or o falie este o fractură care afectează scoarţa terestră şi nu dispare aşa de uşor”, a precizat directorul IGR „Aceasta este o faptă penală, dar eu nu am bani să mă bat cu avocaţii acestei companii, pentru că altfel le-aş face o plângere penală, pentru că asta reprezintă un fals în acte, îmi iei baza cartografică şi o modifici”, a adăugat el, dând exemplul unei firme din Canada care a pierdut licenţa de exploatarea dintr-un motiv asemănător.
Posted on: Thu, 10 Oct 2013 13:37:48 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015