REACTII LA DECLARATIILE GUVERNULUI PRIVIND LEGEA SALARIZARII Toate Guvernele, fără excepție, când au ajuns la putere, sub egida reformei adminstrative realizate pentru binele cetățenilor etc., s-au ocupat de modificarea legilor pentru a-și numi clientela de partid în funcții de conducere. Fără nicio deosebire, dar cu instrumente diferite, au modificat legi de organizare în domeniul învățământului, sănătății, Legea nr. 188/1999 privind Statutul Functionarilor Publici, legea salarizării în sistemul bugetar sau legile de organizare ale ministerelor, agențiilor, etc. Actualul Guvern încearcă în prezent să revină la o formă mai veche a legii salarizării, respectiv Ordonanța de Urgență nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea funcționarilor publici și a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum si a personalului din organele autorității judecătorești, care s-a dovedit a fi catastrofală în aceea perioadă și a trebuit modificată la solicitarea Comisiei Europene pentru a putea intra în Uniunea Europeană. Legea salarizării din 2001, care stabilea salariile între minim și maxim, a generat următoarele probleme pentru care a trebuit schimbată și s-a revenit la formula salariului fix și evaluării anuale: - nu a îmbunătățit calitatea actului administrativ favorizând doar persoanele care acceptă orice decizie a conducătorului instituției, de care depindea salarizarea - a crescut ineficiența și corupția, existând cazuri când un număr mic de salariați primea salariile cele mai mari și erau obligați să le împartă cu șefii care au acordat veniturile salariale - folosindu-se de intrumentul salarizării șefii obligau angajații bine pregătiți și buni profesioniști să părăsească instituția pentru a nu le ocupa în viitor funcția de conducere - nu mai poate fi pusă în aplicare prevederea din Legea nr. 188/1999, potrivit căreia un funcționar poate refuza motivat o sarcină, deoarece orice refuz ar duce la diminuări ale salariului. Aceasta a fost cea mai controversată lege a salarizării, prin consecințele pe termen lung asupra sistemului bugetar, care a fost deprofesionalizat, prigonind oameni cu demnitate, a crescut corupția prin folosirea instituțiilor în alte scopuri decât în interes general. Toate acestea au determinat renunțarea la acest sistem după numai 2 ani, astfel încât prin OUG nr. 192/2002 s-a trecut la o salarizare fixă cu diferențieri stricte pe grade, clase profesionale, etc. Dacă se dorește subordonarea sistemului bugetar intereselor de partid și folosirea acestuia pentru campanii electorale, ignorând faptul că banii la buget provin din taxe si impozite plătite de noi toți, atunci ar fi de înțeles de ce este necesară o astfel de lege.
Posted on: Sat, 10 Aug 2013 19:20:42 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015