Ritmul in care ne jucam cu focul Poate nu iese asa de tare in evidenta importanta acestuia, ca in exemplul urmator. Un bol de sticla asa mai mare, sub el o planta. Sub acest bol, exista o anumita cantitate de aer. Datorita modului cum functioneaza planta, atmosfera asta inchisa, e mai plina de oxigen ziua sau de CO2 noaptea, in functie de modul cum respira planta. Tot sub acest bol, putem introduce cativa gendacei micuti. Acestia, pentru a supravietui, utilizeaza oxigenul din aer si elimina CO2. In acest context nivelul de oxigen prezent cand planta era singura, e mai mic in permanenta cand planta e cu gandaceii. Nivelul de oxigen e mai scazut noaptea si mai mare ziua. Sistemul asta de sub bol, poate functiona asa o perioada foarte indelungata , daca sa spunem, gandaceii consuma ceva din solul plantei pentru a se hrani, apoi tot acolo elimina. E un mic sistem in echilibru. De ce este in echilibru? Pentru ca planta reimprospateaza aerul cu oxigen, consumand CO2-ul datorat respiratiei gandaceilor. Sub acest bol, care cum spuneam are un circuit al aerului, practic care se automentine o perioada mai lunga, putand functiona luni de zile asa, introducem ceva ce va reprezenta influenta umana. O lumanare aprinsa. Stim din experienta ca lumanarea e consumatoare ce oxigen si generatoare de CO2. Lumanarea arde doar cateva minute, apoi se stinge. S-a consumat tot oxigenul in timp scurt. Acesta se reface datorita plantei....insa, in acest timp, gandaceii nu au oxigen. Acelasi lucru s-ar produce identic si intr-o constructie, ca o cupola de sticla, cu plante in interior, animalute, un om, etc. Daca e calculata bine treaba, sistemul poate functiona in echilibru , poate ani de zile. In acest mediu introducem echivalentul unei lumanari, un foc ca de tabara, prevazut sa arda continuu. Daca viteza cu care arde oxigenul e mai mare decat viteza cu care il refac plantele, va exista un moment in care oxigenul va lipsi pentru o mica perioada de timp, pana se stinge flacara si plantele elibereaza oxigen. Asta stinge focul, insa poate genera o sincopa rezpiratorie la omul de acolo, destul cat sa nu-si mai revina. Acum, se vede clar de fapt ce facem cu Mama Terra, a carei atmosfera e uriasa, insa la fel, are un ritm de consum si refacere al oxigenului. Arderile mentinute o perioada mai lunga, orienteaza evolutia atmosferei spre momentul in care oxigenul e doar sub forma de CO2. Daca lipsa acestuia din atmosfera sub forma de oxigen are o durata mai mare de 5 minute, majoritatea speciilor... de animale care functioneaza cu oxigen, mor asfixiate. Asta e punctul final. Arderile noastre( masini, flacari deschise, arderi de paduri) insa produc acest efect, in timp mai indelungat. Compozitia aerului, afecteaza speciile de animale existente. Poate ca noi supravietuim in atmosfere foarte rarefiate in oxigen, ca pe munte asa, insa sunt animale, cele de la nivelul pajelor de exemplu, pentru care compozitia actuala a aerului deja e foarte rarefiata in oxigen. Ele s-a dezvoltat in mediul marin, au respiratia adaptata pentru un nivel de oxigen, si daca acesta mai putin acestea respira mai des. Noi ardem gazul de pomana de ani buni acuma, insa supunem animalele de pe coasta, de la altitudini mici, la o compozitie de aer, cu care nu sunt obisnuite, pentru unele schimbarea e mult mai rapida decat se pot adapta ele. Rezultat...speciile dispar, parca fara o cauza reala, efectiv se duc. Acesta e rezultatul logic, dar acest rezultat dedus logic, se regaseste in zilele noastre in natura. Noi facem arderi, de tot felul. Insa, nu ne-am gandit ca traim intr-un mediu inchis practic, si de la industrializare incoace, am modificat compozitia aerului spre un nivel mai scazut de oxigen, intr-un ritm fantastic. Avem impresia ca mai dureaza dar de fapt sa readuc nitel in minte ceva: sub bol era echilibru de cateva luni. Era echilibru care facea ca si plantele sa aiba destul CO2, si gandaceii destul oxigen. O lumanare insa, a transformat oxigenul in CO2 in cateva minute. Comparati acum perioada de cateva luni in care a functionat...cu perioada in care o lumanare a rezolvat problema. Viteza in care o lumanare modifica atmosfera de sub bol, daca o aplicam la arderile pe care le face umanitatea, ne spun ceva ingrozitor de fapt. Nu meteoritii, nu Apocalipsele, ne vor veni de hac. Daca tinem focurile , arderile in continuare, e foarte posibil ca la un moment dat, intamplator acestea sa fie combinate intaplator, provocand un consum de oxigen cu o viteza foarte mare. Efectul lor poate fi ...10 minute oxigen insuficient, pentru respiratie. Plantele vor reface normal oxigenul din atmosfera, insa ca si lumanarea noastra, activitatile bazate pe arderi de combustibil se vor opri, si ce e mai grav, dupa cele 10 minute de lipsa de oxigen, nu va mai fi cine sa le aprinda din nou. Pentru specia umana, 10 minute fara oxigen , e moarte sigura. Asta pentru ca nu controleaza nimenea, cate masini circula la un moment dat pe strazi, cate fabrici au arderi de combustibil, si daca acestea doar o data, se suprapun ca efectul unei lumanari in atmosfera, doar o singura data, asta ajunge pentru ca totul sa se opreasca brusc pentru noi. Nu mult....doar zece minute...vesnice. E foarte clar ca la ritmul actual al arderilor, sistemul poate intra in sincopa asta respiratorie, scurta si eficienta, extrem de usor. De fapt asta este stratul de ozon, un rezervor de oxigen pentru atmosfera, utilizat pentru a compensa arderile din sistem. NOI DEJA AM GENERAT GAURA IN ACEST REZERVOR. Se reface de fiecare data, insa cum spuneam, e un sistem de protectie perfect. Cine arde gazul de pomana, consuma stratul de ozon, e iradiat sau axfixiat. Asa se apara mama natura de personaje ca noi. Ori invatam sa producem arderi cu responsabilitate, ori ne tragem singuri clapa, la canalizarea Terrei. Regula ar fi simpla. Ca sa ai un foc, planteaza copacii care sa-l sustina, si daca nu mai ai unde planta, nu mai fa focuri. Deci vine momentul in care chiar daca ardem ceva, e important sa calculam cum facem ca atunci cand evacuam gazele utilizate, sa existe cine se ocupa de restabilirea nivelului de oxigen. O idee ar fi sa gasim surse de oxigen( apa, alte substante care retinm oxigenul), sa il imbuteliem, astfel incat , cand eliberam gazele de esapament de exemplu, sa adaugam la in atmosfera, atata oxigen, cat am ars in acel moment. Asa putem tine evidenta gazelor emise in atmosfera simplu....dupa cat ne costa oxigenul. Sau putem sa alimentam arderile , numai si numai cu oxigenul acela, sa nu consumam oxigenul din mediu. Asta efectiv prin costurile implicate in achizitonarea oxigenului , ne spune cat ne putem permite sa facem arderi de fapt. Asa avem controlul asupra gazelor pe care le eliminam, folosid oxigenul extras din alte surse, nu din atmosfera, pentru a-l consuma in proces. As sti exact cat CO2 am introdus azi in atmosfera ca e simplu....am avut nevoie de ...atata oxigen. E o metoda simpla de a tine sub control prin preturile implicate, cat ardem gazul de pomana. N-ai bani de oxigen? Nu fa foc...simplu. Atmosfera e sfanta. Focurile noastre...se poate si fara.
Posted on: Sun, 04 Aug 2013 07:57:03 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015