SANATATEEEEE!!!!! Te rog sa aplici este o minune!!!!! E bine s o recomanzi!!!!! > > Timp de 6 luni, > din toamna pana in primavara, in salata mea zilnica exista > sfecla rosie rasa > cruda. > > > > > (((( Poveste adevarata : > Mama mea, cand avea 27 > de ani, era sa moara de TBC. > Medicii ii mai dadusera 3 zile de trait, familia era la > capataiul ei, cand a > visat-o pe bunica ei care ii intindea o farfurie cu > supa. > > > > - Ia, fetita > mea, i-a spus bunica, e supa de sfecla cu usturoi. Mama a > povestit visul, bunica > mea i-a dat imediat asemenea supa si a continuat sa ii dea > in saptamanile > urmatoare ...iar mama a mai trait pana la 74 de > ani > > > > Imprieteniti-va cu ea! > Este o garantie de sanatate pe > termen lung. )))))))))) > > > > > > > > Putina > istorie > > Leguma banala in zilele noastre, sfecla rosie are un > trecut glorios. Descoperita in urma cu aproape patru > milenii, cultivata in Iran, > Babilon si Assiria pentru gustul placut al frunzelor ei, la > scurta vreme a fost > randul radacinilor sa faca furori, mai ales in tarile arabe, > unde a devenit si > marfa pentru export. Caravanele negustorilor plecau la drum > lung spre Grecia > antica si Roma, cu desagii incarcati cu marfuri, dar si cu > sfecla. O parte se > consuma pe drum, iar cantitatea ramasa se vindea cu succes. > > > > > > > > > In Grecia, > sfecla simboliza starea de conflict. Cand se certau sotii, > deasupra usilor de la > intrare se agata o cununa impletita din frunze de sfecla. > > > > > In Roma, > atitudinea fata de sfecla era mai degraba respectuoasa, ea > fiind considerata o > leguma de lux care nu trebuia sa lipseasca de pe masa. De > aceea, imperatorul > Tiberius le-a si impus germanilor cuceriti de romani sa > plateasca tributul in > sfecla. > > > > In Romania , > sfecla a ajuns in secolul IX, initial in zona Marii Negre, > odata cu ridicarea > cetatilor grecesti, luand apoi drumul Rusiei. > > > > > In secolul X, > calugarii rusi o cultivau cu succes aproape de Marea > Baltica, preparand din ea > ciorbe si un bors delicios, in vreme ce pentru iernile > lungi, sfecla se punea la > murat, de regula impreuna cu varza si fructe de padure. > Deseori, se spune cu o doza de invidie, ca > stramosii erau mult mai sanatosi decat noi, datorita > alimentatiei simple si cat > se poate de naturale. Este adevarat! Batranii nu aveau > nevoie de cure complicate > de dezintoxicare. Strictetea alimentara din zilele de post > ii scutea de > problemele legate de indigestii sau depuneri de colesterol. > > > > > > > > > La > tara se tinea post negru > obligatoriu, miercuri si vineri. In seara zilei de > marti, se bea ceai din plante si apa in care s-a fiert > sfecla. Toata > ziua de miercuri, de la rasaritul si pana la > apusul soarelui, nu se manca nimic. > Seara, iar se > bea ceai din mai > multe plante (patlagina, sunatoare, musetel, roinita sau > urzica) si se mancau > cateva sfecle coapte in cuptor, asezonate cu leustean si > usturoi! > > > > > Un asemenea > regim alimentar le permitea satenilor sa ramana activi si cu > mintea limpede, > pana dupa 90 de ani. Poate vom descoperi si noi secretele > sanatatii perfecte si > ale longevitatii, daca vom acorda respect si atentie > nemarginitei experiente si > intelepciuni populare. > > > > > Fisa biografica > > > > > > > > Frunzele sfeclei la fel de > delicioase ca radacina > > > Sfecla > este un depozit nemuritor de vitamine si > microelemente care, spre deosebire de restul legumelor, nu > se distrug si nu se > dezactiveaza in procesul de prelucrare termica. > > > > > Folosirea > ei in alimentatie are, pe langa virtuti culinare, si virtuti > medicale de > prevenire a bolilor de sange, deoarece intrece toate legumele (in afara > de usturoi) prin > continutul de fier. Asimilarea > fierului este favorizata de vitamina C, prezenta in toate > partile > plantei. > > > > > In structura > radacinii de sfecla > este prezent si cuprul. > Lipsa de cupru in > alimentatie provoaca > incaruntirea precoce a parului, ingreuneaza procesul de > consolidare a fracturi > lor, provoaca dereglari in activitatea pancreasului. > > > > > Alt element > important este zincul, > prezent in cantitati > foarte mari. Datorita prezentei lui in > alimentatie, functioneaza bine > organele de reproducere, se previne aparitia cosurilor, a > furunculozei, caderea > parului. Lipsa de zinc afecteaza vederea, poate provoca > infarctul miocardic. > Sfecla contine si o cantitate mare de > mangan, care apara ficatul de distrofie adipoasa > (lipidoza), scade > nivelul de zahar in sange, ajuta in lupta cu scleroza si > elimina surplusul de > apa din organism. > > > > Sfecla contine si > > iod, care favorizeaza metabolismul, > fiindu-le extrem de > prielnica persoanelor cu obezitate si care sufera de > inhibarea functiilor > tiroidei. De nepretuit este rolul iodului si in blocarea > cancerului si > incetinirea imbatranirii. Celuloza din sfecla scoate din > organism toxinele, > imbunatateste functionarea tractului intestinal, fiind un > remediu redutabil in > tratarea obezitatii si constipatiei. Medicina populara > foloseste toate > componentele sfeclei: atat tuberculii cat si frunzele. > > > > > > TRATAMENTE INTERNE > > * Alcoolism. > > > > > Complexul de metode > folosite in vindecarea alcoolismului prevede si imbogatirea > organismului cu sar > uri de potasiu, vitamine si alte substante care ajuta la > reducerea tendintei > irezistibile de a consuma alcool. > > > > > Cu 30 de minute > inainte de masa, se beau 100 ml de suc de sfecla, iar in > timpul meselor > principale, de 2-3 ori pe zi, se consuma salata de sfecla > rasa, fiarta sau > coapta in cuptor. > > > > > * > Amigdalita. > > > > In medicina > populara, se folosesc mai multe preparate din sfecla, pentru > tratarea > amigdalitei. Pentru gargara, se foloseste apa calduta in > care s-au fiert > frunzele sau radacina de sfecla. > > > > > O alta > metoda: se da pe razatoare sfecla cruda, se umple un > borcanel de 700 ml, se > adauga 2-3 ling uri de otet si se lasa la macerat 3 ore, > amestecand periodic. Se > stoarce sucul si se adauga putina miere de albine. Se face > gargara la fiecare 2 > ore. Pentru accelerarea vindecarii, in pauze, intre gargare, > se mesteca incet > cate o felie de sfecla cruda. > > > > > * > Anemie. > > > > Continutul bogat in > fier favorizeaza ridicarea nivelului de hemoglobina in > sange. Se recomanda > consumul zilnic al sfeclei in stare cruda, fiarta sau > murata. De 2-3 ori pe zi, > se mananca 150 g de salata din sfecla, morcovi si ridiche > neagra crude, date > prin razatoare, amestecate cu suc de lamaie sau smantana. > > > > > Substantele vitale din sfecla nu se > distrug prin fierbere (dar e preferabil sa fie consumata > cruda) > > > * Bronsita > cronica. > > > > > > > Se stoarce > sucul dintr-un kilogram de sfecla, se amesteca cu 1 kg miere > de albine, 500 ml > vin rosu de casa, un pahar de suc de morcov si 1 kg de > piersici curatate de samb > uri si taiate felii. > > > Se pune > totul intr-un borcan de sticla, care se introduce intr-un > vas cu apa calduta. Se > fierbe 10-12 minute pe baie de ab uri dupa primul clocot. Pe > parcurs, se > amesteca cu o lingura de lemn sterilizata. > Se pastreaza in > frigider. Se beau cate 75 g dimineata, > pe nemancate, dupa care se mananca o bucatica de unt. > > > > > Doza obtinuta este > pentru o singura persoana. Ajuta si la vindecarea > diferitelor afectiuni ale > aparatului respirator, provocate de raceala, dar si pentru > profilaxia lor. > > > > > > * > Constipatie, ocluzii intestinale, hemoroizi, hipertensiune, > varice, aritmie > (fibrilatie a uri culara). > Se pun la > fiert 5 l de apa de izvor, si cand da in > clocot se adauga 500- 700 g de sfecla tocata si se ia de pe > foc. Se infuzeaza 3 > ore, apoi se strecoara. Se amesteca cu 150 g de zahar si o > ling uri ta de > drojdie uscata si se pune intr-un loc cald, pentru 24-36 de > ore. (Tratamentul va > avea efect pozitiv numai in caz de > renuntare categorica la bauturi le alcoolice, inclusiv berea > . Dupa 2-3 pahare > de vin sau bere, bolile ocupa din nou pozitiile castigate si > tratamentul trebuie > inceput de la zero). Impreuna cu sfecla, in apa puteti sa > adaugati si plante > medicinale pentru afectiunile de care suferiti, de exemplu: > matase de porumb, > paducel, flori de castan etc. > > > > > Dupa stoarcerea > lichidului, din sfecla ramasa se modeleaza bilute de marimea > corcoduselor si se > pastreaza in frigider sau in congelator (daca sunt > multe). Dimineata, pe nemancate, se beau 300 ml de suc > fermentat de sfecla. Daca dupa 30-45 de minute apare > senzatia de foame, se > mesteca incet si se inghite cate o biluta de sfecla. > Procedeul se repeta ori de > cate ori apare senzatia de foame. Daca ea > nu dispare dupa consumul a 7-10 bilute de sfecla, se pot > consuma si alte > alimente. > > > > > * Curatarea > organismului de metale grele si radioactive, > dizolvarea placilor > aterosclerotice din vasele sanguine. > > > > > Se prepara un > amestec din cantitati egale de suc uri din sfecla, morcov si > ridiche neagra. > Amestecul se toarna in sticle de culoare inchisa si se tine > 3 ore in cuptorul > incalzit slab. Se bea de trei ori > pe zi cate o lingura, intre > mese. > > > > > * > Curatirea sangelui, intarirea imunitatii. > > > > > 500 g de > sfecla si 500 g de morcov se taie marunt. Peste legume se > toarna apa clocotita > cat sa le acopere (cu 2 degete) si se fierb pe foc mic timp > de 30 de minute. > Cand legumele sunt fierte, se adauga cate o cana de stafide > si caise uscate si > se lasa sa mai fiarba 5 minute. Dupa racire, preparatul se > amesteca cu 2 linguri > de miere de albine si se lasa pentru 12 ore la racoare. > > > > Se consuma > de trei ori pe zi, cate 100- 150 g , timp de o luna. > > > > > Preparatul ajuta si > la restabilirea fortelor organismului slabit dupa o boala > grea. > > > > > > * Depuneri > de colesterol, constipatie. > > > > > Trei litri > de apa rece se toarna peste 1 kg de sfecla taiata marunt. Se > adauga 6-8 crengute > de urzica sau 2-3 frunze tinere de hrean. Urzica se schimba > zilnic. Componentele > se pun in camara, intr-un borcan. Se bea cate un pahar, de > trei ori pe zi. > > > > > > * > Dezintoxicare - un pahar de frunze de sfecla tocate > se amesteca cu un > pahar de zahar si 3 litri de zer. Amestecul se pune la > fermentat in loc cald, > ferit de lumina, acoperit cu 3 strat uri de tifon. > > > > Dupa doua > saptamani se strecoara. > > > > > Se beau cate unul, > apoi cate doua pahare pe zi. > > > > > * > Disbacterioza. > > > > Flora intestinala > se restabileste cel mai rapid daca se consuma sfecla > marinata. > > > > > Modul de > preparare: sfecla spalata bine se fierbe, se raceste, se > curata de coaja si se > taie felii subtiri. Inainte de a pune > feliile in borcan, sfecla se cantareste. Pentru un kilogram de > sfecla este nevoie de 1 litru de > apa, 2 pahare de otet de mere, cate o ling uri ta de sare si > zahar, 10 boabe de > piper negru, 6 cuisoare si 2 foi de dafin. Marinata se aduce > pana la punctul de > fierbere si se tine pe foc slab, 3-5 minute. Otetul se adauga dupa racire. > Marinata se toarna in > borcan peste feliile de sfecla. > > > Se pastreaza la > rece.. > > > > > * Gripa, > raceala. Se amesteca 300 g suc de sfecla cu 200 g suc de > rosii, cu sucul > dintr-o lamaie, 5 ling uri suc de ceapa, 4 crengute de > menta, sare, zahar si > piper negru macinat (dupa gust). Dupa 2 ore, se scoate menta > si se beau cate 50 > ml suc cu inghitit uri mici, intre mesele principale. > > > > > > * > Hipertensiune. In medicina populara gasim foarte > multe retete pentru > reglarea tensiunii, in care ingredientul principal este > sfecla. Se > amesteca in parti egale suc de sfecla cu > miere de albine si se beau cate 2 ling uri de trei ori pe > zi. In loc de miere, > puteti sa-l amestecati cu suc de paducel. > > > > > > * > Hipertensiune cu dureri de cap > si edem al picioarelor. Se > storc 300 ml suc de sfecla, se amesteca cu sucul dintr-o > lamaie, 1,5 l de apa si > 300 g de zahar sau miere de albine. Se tin ingredientele > intr-un borcan de 3 l , > acoperit cu tifon, intr-un loc cald, pentru fermentatie. > Lichidul (gen sampanie) > nu se pastreaza la frigider. Se beau, de 3-4 ori pe zi, cate > 100-150 ml. > Regleaza tensiunea arteriala, dispar durerile de cap si > vajaiturile. > > > > > > * > Litiaza renala. Se taie in felii subtiri 3-4 sfecle > de marime medie, > curatate de coaja. > > > Se pun > intr-un borcan de trei litri. > > > Se toarna deasupra > apa rece de izvor, in asa fel ca sa ramana un loc gol de 2-3 > degete. Pe gura > borcanului se pune un strat de tifon. Timp de 7-8 zile, > borcanul se lasa la > temperatura camerei, amestecand continutul zilnic, cu o > lingura de lemn, apoi > lichidul se strecoara in alt vas si se pastreaza in > frigider. > > > > > Preparatul se bea > fara restrictii. Intre timp, se > prepara o alta portie de bautura. In 5-6 luni, in afara de > curatarea rinichilor > de nisip, este posibila si imbunatatirea digestiei si > reglarea tensiunii > arteriale. > > > > > * > Menopauza. Deseori, in perioada climacterica apar > diferite dereglari, mai > ales menstruatii abundente, cand se pierd cantitati mari de > fier. Se bea suc de > sfecla in portii mici (75-100 ml) de 2-3 ori pe zi. > > > > > > * Pietre in > colecist. Ca sa eliminati pietrele din colecist, > concomitent cu alte metode, > se foloseste si siropul de sfecla. Un kg de sfecla taiata > felii subtiri se fierbe in 2 > litri de apa, pana se obtine un sirop concentrat. Se beau > cate 150 ml, de patru > ori pe zi, cu 40 de minute inainte de masa. > > > > > > TRATAMENTE EXTERNE > > * Guturai. Se pun > in nas picat uri de suc de sfecla. Pentru cei mai mici, > sucul se amesteca cu apa > fiarta si racita, ca sa nu-i usture tare. > > > > > > * > Lichen, eczeme, ars uri . Se aplica terciul din > sfecla timp de 4-7 zile. > Cataplasma se schimba de 5 ori pe zi. Pe arsuri, se pot > aplica si frunzele de > sfecla strivite in palme. > > > > > * > Limfostaza (elefantiazis). Edemul limfatic al > picioarelor necesita un > complex intreg de tratamente, printre care si comprese cu > celuloza din sfecla > ramasa dupa stoarcerea sucului. In acelasi timp, se bea si > infuzie din frunze de > patlagina. O lingura de frunze se infuzeaza in 250 ml apa > fierbinte, pana la > racire. Se imparte in 2 doze si se bea dimineata si seara, > cu 30 de minute > inainte de masa. > > > > > * > Mastopatie. Terciul din sfecla tocata, pus intr-un > tifon, se aplica pe > locul bolnav, zilnic, 40-50 de minute. In acelasi timp se > beau cate 50 ml de > suc, de doua ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, > timp de 25 de > zile. > > > > > * > Paradontoza. Se rade sfecla pe razatoarea mica. > Terciul obtinut se aplica > pe gingiile bolnave si se tine 25-30 de minute. > Imbunatatirea se observa peste > 5-7 zile, dar tratamentul trebuie repetat cateva saptamani > (in functie de > vechimea afectiunilor). > > > > > Test de > sanatate cu suc de > sfecla > Medicina > populara foloseste toate componentele sfeclei. > Sfecla contine > multe substante benefice (betanina, > saruri de potasiu) care au efecte pozitive asupra tensiunii > arteriale, asupra > nivelului de colesterol, a metabolismului lipidic in > celulele ficatului si a > intaririi peretilor vasculari. > > > > > De regula, > se stie ca suc uri le de legume se beau imediat dupa ce au > fost stoarse. Nu e si > cazul sucului de > sfecla, care nu se > bea imediat, ci trebuie lasat 2-3 ore ca sa se > evapore unele ingrediente ce produc efecte negative > (dureri de cap, stari > de greata etc.). > > > > > > > > Cu ajutorul sucului > de sfecla ne putem testa starea de sanatate, facand un > exercitiu simplu. > > > > Se beau 100 ml > suc de sfecla si > se mananca o salata de sfecla cruda, data prin razatoarea > fina. Se urmaresc > schimbarile de culoare a urinei. Daca nu sunt prezente > afectiuni serioase de > sanatate, culoarea nu se schimba. Daca sunt probleme de > sanatate, urina capata > culoarea sucului de sfecla. > > > > > > > > > Vin tonic din > sfecla > > In medicina > populara, se > foloseste din batrani o reteta cu actiune tonica generala, > care se numeste 7 > pahare. Se amesteca in cantitati egale cate 250 ml > sucuri de: sfecla, morcov, > ridiche neagra, usturoi, lamaie, miere de albine si vin rosu > dulce (cabernet). > Amestecul se pastreaza in vase de sticla, in frigider. Se > beau cate 50 ml, de > trei ori pe zi. > > > Cantitatea - > 1750 ml - reprezinta > o cura care se repeta de cinci ori pe an, cu pauze de 3-4 > saptamani. > > Preparatul se recomanda pentru revitalizarea organismului > dupa interventii > chirurgicale, chimioterapie si in timpul tratamentelor de > lunga durata. > > > > > > SFECLA si > CANCERUL > Folosirea sucului de sfecla in > vindecarea bolnavilor de > cancer se practica in medicina populara de mii de ani. > Pigmentul din planta este > actorul principal in lupta cu cancerul. > > > > > Doza > zilnica minima de pigment se afla intr-un kilogram de > sfecla, echivalentul a > 250-300 ml de suc, care trebuie consumat fara pauze, tot > restul > vietii. > > > > > Pigmentul > nu este toxic, nu se descompune in procesul de prelucrare > termica si nici in > procesul de digestie. Calitatile lui > terapeutice se pastreaza si dupa fierbere la 100 grade > Celsius, timp de 2 ore. > > > > > > Consumul > regulat de sfecla sub orice forma normalizeaza VSH-ul > bolnavilor, restabileste > apetitul, scade efectele negative ale tratamentelor cu > radiatii. Se recomanda > feluri de mancare unde sfecla este amestecata cu fulgi de > ovaz, hrean, banana > sau lapte prins. > In Centrul oncologic de la Moscova, li se prescrie > bolnavilor sa consume zilnic cate 250 g de sfecla cruda, > data pe razatoare fina, > in 3-4 reprize. Daca sfecla cruda > nu este acceptata de organismul bolnavului, ea se > inlocuieste cu 300 ml de suc. > Dupa trei saptamani de administrare, bolnavilor li se > imbunatatesc analizele de > sange si starea generala de sanatate. > Persoanelor > cu cancer mamar si de piele li se > aplica, de 4-5 ori pe zi, pansamente cu suc de sfecla, > pentru micsorarea locului > afectat. >
Posted on: Mon, 18 Nov 2013 19:07:11 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015