SIMPLĂ COINCIDENŢĂ Sună unul din telefoanele mele private mai de dimineaţă. O voce suavă ca o garofiţă vrea să mă aibă joi la o întâlnire despre asigurările de viaţă. Refuz elegant. 1) Nu fac parte din publicul ţintă la cei aproape 62 de ani. Pe vremea când coordonam una din reţelele NETIMM am avut invitată o companie care avea pachete excelente de asigurări. Am vrut instant să mă înscriu, dar vârsta (atunci sub 60) nu mai era în targetul companiei. 2) M-am fript acum vreo zece ani cu o asigurare d-asta în euro. S-a întâmplat să nu-mi pot plăti ratele două luni. Mi-am pierdut toţi banii depuşi pănă la acea dată. Adio, Alianz Ţiriac! 3) Nu mai am încredere în nicio societate de asigurări. Pentru că nici Statul nu are. Adică nu garantează sub niciun fel că-mi voi putea recupera vreodată bănuţii. Singura asigurare în care am avut încredere a fost ADAS. La încheierea fiecărei perioade de depunere am primit banii chiar şi cu o mică dobândă. Dar asta se întâmpla pe vremea odiosului comunism, când amploaiaţilor de la asigurări le era frică să fure. Acum, ia citiţi mai jos şi vă cruciţi, dacă sunteţi creştini. Dacă nu, nu!
Posted on: Tue, 09 Jul 2013 12:38:34 +0000
Recently Viewed Topics
© 2015