Sa le dam ATATA PUTERE gunoaielor care ne conduc?Daca NU, SA NU VOTAM PROIECTUL NOII CONSTITUTII!Iata de ce: "Fie că va ajunge direct, strângând un număr suficient de voturi în colegiul uninominal, fie că se va „strecura“ în Parlament pe uşa redistribuirii (aşa cum am avut suficiente cazuri la ultimele scrutine organizate pe actuala lege electorală), viitorul senator sau deputat va avea nenumărate motive de bucurie. Pe lângă cele deja ştiute, împământenite de mulţi ani, precum indemnizaţie, cazare, maşină, bani pentru a veni la şedinţe, gratuităţi la transport şi altele, parlamentarul de după Constituţia USL va sta mai liniştit în ceea ce priveşte eventualele sale afaceri dubioase şi va avea mai multe pârghii faţă de predecesorii săi. De la înălţimea funcţiei, alesul îşi va permite să se uite de sus şi la membrii Guvernului, şi la şefii instituţiilor din subordinea Parlamentului, ba chiar şi la judecători şi la preşedinte, acesta din urmă fiind lipsit, prin voinţa USL, de multe din actualele atribuţii. Vom mai avea vreodată aleşi condamnaţi? În teorie, da. În practică, dificil de spus. Nu de alta, dar şi acum procesele în care sunt implicate nume grele durează ani de zile, fie că se mută dosarul dintr-o parte în alta, fie că se apelează la tot felul de tertipuri pentru amânarea judecăţii. Ei bine, după ce va intra în vigoare noua Constituţie, aleşii nu vor mai fi judecaţi exclusiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci se vor prezenta la instanţele comune. Or, în această situaţie, nu este exclus să tot avem cazuri precum cel al preşedintelui CJ Vrancea, Marian Oprişan, al cărui dosar se tot plimbă, din iunie 2006 încoace, pe la diverse judecătorii şi tribunale fără a primi un verdict. Iar dacă vom mai avea cazuri precum cel al ex-pedelistului Mihail Boldea, în care procurorii să ceară percheziţie, reţinere sau arestare, va mai trebui parcursă şi etapa încuviinţării acţiunii de către colegi. Inutil a mai aminti cât de bine a funcţionat în multe rânduri solidaritatea aleşilor în faţa procurorilor, indiferent de culoarea politică a celui vizat. Nu în ultimul rând, viitorul senator va avea un cuvânt de spus în ceea ce priveşte patru dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, membri care, deşi reprezintă societatea civilă, vor fi aleşi de Senat (pe actuala Constituţie, doar doi membri sunt aleşi de Senat). Reamintim că această măsură a venit la pachet cu scăderea mandatului membrilor CSM de la şase la patru ani (întâmplător sau nu, exact un ciclu electoral). Şi, tot la capitolul numiri, în mâna viitorului senator va sta şi alegerea şefilor Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Autorităţii Electorale Permanente, precum şi a consilierilor Curţii de Conturi şi reprezentanţilor altor autorităţi şi instituţii aflate sub control parlamentar. De comun acord cu deputatul, senatorul va decide şi cine să fie Avocatul Poporului şi dacă persoanele propuse de preşedinte pot sau nu să conducă serviciile de informaţii. Relaţia cu Preşedinţia şi Guvernul Viitorul parlamentar, ca membru al „forului suprem de dezbatere şi de decizie al naţiunii“ (după cum au simţit nevoia reprezentanţii USL să adauge la alin. 1, art. 61 al Legii fundamentale), se va simţi foarte confortabil ştiind că de voinţa sa depinde soarta ministrului X, a şefului de instituţie Y şi chiar a unora dintre membrii CSM. Spunem „de voinţa sa“, evident, în măsura în care ea nu contravine calculelor şi directivelor superiorilor de partid. Să le luăm pe rând. În cazul în care parlamentarul nu ar vrea să fie învestit un guvern, el nici măcar nu mai are teama pierderii mandatului prin dizolvarea Parlamentului. Aceasta deoarece, potrivit Constituţiei USL, dizolvarea nu mai este atributul preşedintelui, ci trebuie să fie aprobată chiar de parlamentari. Apoi, în varianta învestirii unui guvern, oricare ministru va putea fi revocat printr-o moţiune simplă (până acum, un astfel de demers parlamentar nu atrăgea automat măsura revocării). Să ne gândim, prin urmare, că miniştrii vor fi mai darnici când este vorba de împărţit banii pe colegii? Tot în puterea viitorului parlamentar va fi şi cererea de urmărire penală a premierului şi a membrilor Guvernului. Până acum, acest lucru putea fi cerut şi de preşedinte, dar va deveni „dreptul exclusiv“ al aleşilor. Nu în ultimul rând, viitorul ales nu va mai fi în situaţia de a privi neputincios cum Executivul vine şi îi impune, prin asumarea răspunderii, tot felul de proiecte, unele dintre ele nepopulare sau în vizibil conflict cu agenda parlamentarului. Mai precis, Guvernul nu va mai putea să-şi angajeze răspunderea decât o singură dată pe sesiunea parlamentară."
Posted on: Mon, 24 Jun 2013 04:27:46 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015