Salut, tuturor! Sunt bucuros să vă regăsesc. Duminică: #Meditație Capitolul 40 al celei mai valoroase cărți pe care o cunosc, Cartea despre Tao și Putere/Virtute, Autor Lao Tzu (această carte consider că are TOATE răspunsurile la existență, trebuie doar să putem noi înțelege ce scrie în ea) „Întoarcerea, este mișcarea lui Tao. Umilitatea/moliciunea este calea lui Tao. Toate lucrurile se nasc din ființă. Ființa se naște din neființă.” „Returning is the motion of the Tao. Yielding is the way of the Tao. The ten thousand things are born of being. Being is born of not being.” Tema principală a lui Tao Te Ching, este nonacțiunea. Nonacțiunea este cred înțeleasă eronat de majoritatea care vin în contact cu acest termen așa cum și mie mi s-a întâmplat mult timp. Nu înseamnă lipsă de răspuns, ba din contră, înseamnă răspunsul perfect la un eveniment. După mine, nonacțiunea nu implică lipsa acțiunii, ci este o acțiune perfectă, conformă cu firescul lucrurilor, cu Tao, cu lipsa acțiunii pentru ego, care este o acțiune forțată, uneori pentru premii, nu pentru a fi unu cu totul, unu cu noi. Acest concept poate fi înțeles doar făcând greșit și apoi făcut bine ceva și prin comparație, păstrat doar ce modalitate de acțiune este conformă cu Tao, cu acel ceva care nu poate fi explicat în cuvinte, dar care când experimentat știm că îl experimentăm. I se mai spune și flow. Nonacțiunea este ce fac eu cu această pagină. Când acționăm așa, totul este bine, seva simțirii că suntem vii, vine din lucruri simple dar care oferă o experiență de viață mult mai consistentă decât orice iaht, orice mașină, orice băutură, orice locuință temă a unei reviste de arhitectură. Numai cine a trăit lipsa a tot din propria viață poate înțelege cum conformitatea acțiunilor noastre cu Tao este tot ce contează, tot ce ne protejează, tot ce ne împlinește, tot ce este bine pentru toți/toate din jurul nostru. Iar bucuria vieții crește și crește atunci când lăsăm lucrurile să se întâmple singure, ele știind să se întoarcă la sursă. Nonacțiunea nu are forme exacte și se schimbă mereu, fiind potrivită cu timpurile noastre și a fost potrivită cu timpurile trecute, îmbinând actualitatea cu toate ce este ea și eternul care a fost mereu același. Meditația propriu-zisă ne permite mai mult să înțelegem acest fenomen-nonfenomen, pentru că meditația este de fapt să ne întoarcem noi la noi înșine/însene mai concentrat decât ne poate permite viața activă cu tumultul ei, saliva nu o înghițim noi, se înghite singură, respirația nu o respirăm noi se respiră singură, totul știe cum să se facă singur, iar noi trebuie doar să ne dăm deoparte și să ne lăsăm pe noi să fim, perfecți/te. O viață în nonacțiune.
Posted on: Sun, 21 Jul 2013 10:53:33 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015