Scoala militara de artilerie SCURTA PREZENTARE Pentru înţelegerea corectă a trecutului şcolii, dorim să evidenţiem succint câteva dintre caracteristicile sale definitorii. În acest sens, menţionăm că în cei 130 de ani ai existenţei sale, Şcoala Militară de Artilerie a îndeplinit roluri multiple: de formare şi/sau de perfecţionare a ofiţerilor activi; de formare a guarzilor de artilerie; de formare a ofiţerilor de rezervă; de formare a ofiţerilor tehnici de artilerie; de formare şi/sau de perfecţionare a subofiţerilor şi maiştrilor militari activi; de formare a subofiţerilor de rezervă. Cu toate acestea, misiunea de bază, definitorie a şcolii a fost formarea ofiţerilor de artilerie. Uneori aceasta a fost singura sa misiune. Alteori, acesteia i-au fost alăturate alte misiuni, inclusiv de perfecţionare a pregătirii ofiţerilor de artilerie. În prezent, Centrul de Instruire a Artileriei Terestre şi a Artileriei Antiaeriene „Ioan Vodă”, continuatorul tradiţiilor învăţământului de artilerie îndeplineşte toate misiunile mai sus enumerate, deopotrivă pentru artileria terestră şi artileria antiaeriană, cu unele limitări în ceea ce priveşte formarea subofiţerilor activi. De-a lungul timpului şcoala a mai pregătit şi ofiţeri din armele geniu, marină şi topografie. De asemenea, pe lângă ofiţerii de comandă şcoala a mai pregătit guarzi de artilerie şi geniu, prin Şcoala Militară de Guarzi de Artilerie şi Geniu, desfiinţată în 1898, precum şi ofiţeri tehnici de artilerie. O caracteristică importantă a şcolii este aceea că aceasta a funcţionat, în general, ca unitate de sine stătătoare, cu excepţia perioadelor 1882-1887, când comanda a fost asigurată de comandanţii Şcolii de Ofiţeri de Infanterie şi Cavalerie, şi 1961-1970, când a funcţionat ca secţie în cadrul Şcolii Militare de Ofiţeri „Nicolae Bălcescu”. O altă caracteristică o reprezintă faptul că în cele 13 decenii de existenţă şcoala a funcţionat în mai multe garnizoane (6 la număr) şi localuri: în Bucureşti în localul din Calea Griviţei nr. 28 (1881-1916, 1919-1921); temporar, la Iaşi în cazărmile Regimentelor 7 Roşiori „Cuza Vodă” şi 4 Vânători (1916-1917) şi la Botoşani, în cazărmile Regimentelor 8 Vânători şi 77 Infanterie (1917-1919); la Timişoara (1921-1940); la Piteşti (1940-1948); la Sibiu (din anul 1948 până în prezent) succesiv în cazărmile 484 din Calea Şelimberg nr. 8 (fosta cazarmă a Şcolii Speciale de Cavalerie) şi 700 din Calea Poplăcii (fosta cazarmă a Şcolii de Ofiţeri de Infanterie nr. 2). Pe băncile şcolii s-a format o bună parte din elita armatei române. În acest sens menţionăm că 11 artilerişti au deţinut de-a lungul timpului portofoliul de ministru de război/apărării (colonelul Nicolae Haralambie, colonelul Tobias Gherghely, generalul Gheorghe Manu, colonelul Nicolae Dabija, generalul Alexandru Anghelescu, generalul Iacob Lahovary, generalul Eremia Grigorescu, generalul Ion Răşcanu, generalul Paul Anghelescu, generalul Emil Bodnăraş, generalul Victor Stănculescu), iar alţi 11 au îndeplinit funcţia de şef al Marelui Stat Major/Statului Major General (generalul Iacob Lahovary, generalul Constantin Christescu, generalul Alexandru Lupescu, generalul Ioan Sichitiu, generalul Florea Ţenescu, generalul Alexandru Ioaniţiu, generalul Costin Ionaşcu, generalul Constantin Popescu, generalul Vasile Ionel, generalul Mihail Popescu). De asemenea, 19 artilerişti au îndeplinit funcţia de secretar general al ministerului, alţi 12 au comandat cea mai prestigioasă instituţie de învăţământ militar, Şcoala Superioară de Război/Academia Militară/ Academia de Înalte Studii Militare, iar alte zeci de artilerişti au fost comandanţi de armată, corp de armată şi divizie. Pe lângă cei ce au performat la cel mai înalt nivel în instituţia militară, mulţi alţi absolvenţi ai şcolii au deţinut demnităţi civile de mare importanţă: preşedinţi ai Consiliului de miniştri/prim-miniştri (generalul Gheorghe Manu, generalul Constantin Coandă), miniştri ai altor ministere decât Ministerul de Război/Apărării, senatori, deputaţi, prefecţi, primari, ambasadori etc. Galeria spiritelor alese ale servanţilor naţiunii române, formate în Şcoala Militară de Artilerie este întregită de academicieni, profesori şi conferenţiari universitari de marcă, cercetători ştiinţifici şi scriitori. Toţi aceştia dau strălucire şcolii care i-a format nu numai ca militari ci şi ca cetăţeni de excepţie. Prin valoarea absolvenţilor săi, şcoala a imprimat o nouă dimensiune noţiunii de „artilerie” (provenită din verbul arhaic din limba franceză „artiller”, care în esenţă înseamnă arta de a trage), anume „arta” de a da României „servanţi” de mare valoare, devotaţi, patrioţi adevăraţi. Cu deplină certitudine afirmăm că această şcoală a fost urmată de tineri cu vocaţie pentru cariera atât de frumoasă a armelor şi cu dragoste profundă faţă de neam şi ţară. În Şcoala Militară de Artilerie s-a deprins din totdeauna ştiinţa mânuirii exacte şi precise a traiectoriilor şi modalitatea de a fi român în adevăratul sens al cuvântului. Sursa: rft.forter.ro
Posted on: Thu, 11 Jul 2013 21:18:18 +0000