Se trezise din amintiri… A ridicat ochii umeziti: – “Priveşte, mamă, aceşti bravi copilaşi.copiii baltoacaPrecum şi ai dorit cândva: Am un băieţel şi o fetiţă. Soţia mea Râluca, această curte scăldată în soare. Ascultă! Ai auzit? Era visul tău, să ma vezi fericit. În sunetul valurilor, strigăte de pescăruşi. Era visul tău să avem o căsuţă pe malul mării: acum am de toate, doar tu îmi lipseşti. Mi-e dor de tine, mamă! Pentru un moment, i s-a părut, că stă în faţa mamei şi ea îl privea, la fel, cu ochi fericiţi.a mea poza CodruSoarele a aprins solul. Şi-a amintit de Gabriel Garcia Marquez“Omul n-are legătură cu pământul, dacă în el nu zace trupul lui“. Doamne-Dumnezeule! Un veac de singurătate a trecut. “Am revenit la patria mea. Despre care nu am uitat şi nici nu voi uita. La pământul, în care zac părinţii mei“… Un sentiment cald s-a răspândit prin tot corpul, când a deschis poarta. A întrat, s-a aşezat pe scăunel: “Bună ziuă! - Sunt acasă, mamă!” Svetlana Vizitiu popascultural.ro/pastila-zilei-luni-sunt-acasa-mama-autor-svetlana-vizitiu/
Posted on: Mon, 25 Nov 2013 12:29:30 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015