Senatul României Direcţia presă, comunicare şi imagine REVISTA PRESEI - 20 NOIEMBRIE 2013 SENAT Raportul Comisiei speciale, trimis la Parchet Senatorii au respins marţi, cu 119 voturi pentru, 3 împotrivă şi 6 abţineri, proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România, iar raportul Comisiei speciale a fost deja trimis Parchetului General. Secretarul de stat Gheorghe Hogea a subliniat în plen că Guvernul susţine punctul de vedere adoptat de Comisia parlamentară specială, care a respins, pe 11 noiembrie, proiectul în forma venită de la Guvern. Concluziile Comisiei speciale au fost prezentate de preşedintele acesteia, Darius Vâlcov, conform căruia proiectul nu acoperă în mod satisfăcător toate cerinţele complexe privind cadrul desfăşurării activităţii de exploatare a resurselor minerale în România şi, în consecinţă, el propune respingerea acestuia, considerând totodată ca fiind necesară analizarea unor scenarii alternative de stabilire a redevenţelor şi a participaţiei statului în cazul exploatărilor miniere, având în vedere exemplul altor state. Pentru respingerea proiectului s-au exprimat în plen reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare, cu excepţia PDL. Senatorul PDL Nicolae Vlad Popa a afirmat că în tot proiectul nu există nicio garanţie, niciun control asupra cantităţii şi conţinutului zăcământului. “Acea licenţă este nulă de drept, dvs. o ţineţi în viaţă. Nu s-a făcut o licitaţie, ea este nulă de drept. (...) Sunt cheltuieli şi daune, să plătească dl Ponta daunele”, a spus Popa. “Aceste lucruri vor fi lămurite la Parchet”, a completat preşedintele Senatului, Crin Antonescu. Liderul senatorilor PP-DD, Haralambie Vochiţoiu, a dorit să explice că acest grup a votat pentru respingerea proiectului pentru că “este unul prost întocmit”. “Proiectul minier este valabil şi este susţinut de toţi specialiştii şi alta e proiectul legislativ care a fost prost întocmit. Tovarăşi, lucrurile nu sunt rezolvate astăzi. Va trebui ca foarte curând să dăm drumul la mineritul din România”, a susţinut Vochiţoiu. Liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a anunţat că toţi cei implicaţi şi care şi-au dat semnăturile în acest dosar nu vor avea sărbători liniştite, pentru că raportul Comisiei parlamentare a fost trimis deja la Parchetul General. Anunţul acestuia a venit după o serie de dezvăluiri făcute de la microfon de social-democrata Gabriela Firea, membră a Comisiei speciale, care a afirmat că românii trebuie să afle că momentul în care s-a acordat licenţa de exploatare pentru acest proiect este anul 1998, iar cel care a făcut acest lucru este Radu Berceanu, ministru al industriilor în acea perioadă. Tot în 1998, a adăugat Gabriela Firea, tot printr-o semnătură a lui Radu Berceanu, s-a transferat licenţa cu titlu gratuit de la acţionarul minoritar român la acţionarul majoritar străin şi, totodată, participaţia statului, acţiunile, au fost diluate de la 33% la 19%. “Vine vremea, şi după şase ani, şi după opt ani. Trece timpul, trece, dar nu trec şi dosarele penale. Măcar această satisfacţie să o avem, noi, parlamentarii, că am făcut lumină într-un caz. Nu mă refer la persoane, nu ştiu care e vinovăţia unuia sau a altuia, dar Parchetul, când are în faţă un document atât de important, de la Parlamentul României, nu de la o Cameră, nu cred că îşi va permite să se joace. (...) Cei care au fost implicaţi părerea mea e că nu vor avea sărbători liniştite”“, a afirmat Ilie Sârbu. Ilie Sârbu – „Cei ce au dat semnături în dosarul Roşia nu vor avea sărbători liniştite” Liderul grupului PSD din Senat, Ilie Sârbu a declarat, marţi, în cadrul dezbaterilor privind Roşia Montană, că toţi cei implicaţi şi care au dat semnături în acest dosar nu vor avea sărbători liniştite, raportul comisiei parlamentare fiind deja trimis la Parchetul General. Pentru liniştea celor implicaţi în ceea ce a însemnat acest proiect, de când s-a aprobat, de când s-au făcut transferurile şi până astăzi, raportul a fost trimis la Parchetul General, a spus Sârbu. El a arătat că, măcar pentru aceste fapte care s-au desfăşurat în derularea proiectului Roşia Montană, important e că aceste acte s-au desecretizat, pentru că, în stil clasic românesc, când facem prostii, le secretizăm. Ei, uite că se întâmplă să se şi desecretizeze, a adăugat liderul PSD. El a mai arătat că Parchetul probabil lucrează, deşi există o aglomeraţie mare de sesizări. Vine vremea, şi după şase ani, şi după opt ani. Trece timpul, trece, dar nu trec şi dosarele penale. Măcar această satisfacţie să o avem, noi, parlamentarii, că am făcut lumină într-un caz. Nu mă refer la persoane, nu ştiu care e vinovăţia unuia sau a altuia, dar Parchetul, când are în faţă un document atât de important de la Parlamentul României, nu de la o Cameră, nu cred că îşi va permite să se joace, a mai declarat Ilie Sârbu. El a continuat: Liniştea celor care au dat aceste semnături în mod abuziv, ilegal, a început să dispară, iar aceasta este satisfacţia parlamentarilor, care nu au pierdut timpul degeaba. (...) Cei care au fost implicaţi, părerea mea e că nu vor avea sărbători liniştite. Ilie Sârbu a mai spus că nu se poate vorbi despre un faliment al Guvernului dacă unele ordonanţe cad în Parlament, pentru că asta înseamnă că Parlamentul îşi face datoria, iar cenzura ultimă, a Parlamentului, funcţionează. Ziua Cărţii - sărbătorită pe 23 aprilie Plenul Senatului a adoptat, în şedinţa de marţi, propunerea legislativă a deputatului UNPR Constantin Mazilu privind declararea Zilei Cărţii pe 23 aprilie. Potrivit raportului întocmit de Comisia pentru cultură, iniţiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, din anul 1995, pentru declararea zilei de 23 aprilie ca Ziua Mondială a Cărţii, “pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să descopere plăcerea lecturii”. “În data de 23 aprilie, în peste o sută de state din toată lumea, se serbează Ziua Mondială a Cărţii. S-a ales această zi de 23 aprilie deoarece reprezintă şi o dată simbolică pentru literatura universală. În această zi, în 1564, s-a născut dramaturgul şi poetul englez William Shakespeare şi tot de ziua Sfântului Gheorghe, în 1616, s-a stins din viaţă, odată cu un alt mare scriitor care a contribuit din plin la dezvoltarea patrimoniului cultural universal, spaniolul Miguel de Cervantes. Însă, originile acestei sărbători vin din Catalonia, un loc în care se dăruiau cărţi şi trandafiri celor dragi de Sfântul Gheorghe, o tradiţie care datează de peste 900 de ani”, se arată în expunerea de motive a actului normativ. Potrivit propunerii legislative, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot sprijini material şi financiar organizarea de manifestări cultural-artistice şi de acţiuni social-culturale dedicate sărbătorii acestei zile. De asemenea, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune vor realiza şi vor include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile, în conformitate cu legea privind propria organizare şi funcţionare. Propunerea de lege a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 93 de voturi pentru, cinci voturi împotrivă şi două abţineri. Gheţea şi Chiţoiu, audiaţi în 9 decembrie Vicepremierul Daniel Chiţoiu şi preşedintele CEC Bank, Radu Gheţea, urmează să fie invitaţi pentru audieri în 9 decembrie la comisia senatorială privind activitatea CEC Bank. Anunţul privind invitarea la audieri în 9 decembrie a ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi a preşedintelui CEC Bank, Radu Gheţea, a fost făcut de preşedintele Comisiei de buget-finanţe, Cosmin Nicula. Senatorul PNL Iulian Dumitrescu propusese ca la comisie să fie invitat şi Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de supraveghere şi control al BNR. Membrii comisiei au stabilit ca în data de 10 decembrie să fie audiaţi prim-vicepreşedintele CEC, Andrei Stamatian, precum şi membri ai Consiliului de Administraţie al CEC Bank. Comisia a mai stabilit, cu unanimitate de voturi, ca în perioada 10-12 decembrie, dacă e necesar, să fie invitate la audieri şi alte persoane din cadrul CEC Bank, inclusiv directori de sucursale din ţară. Deşi iniţial rămăsese fără cvorum, prin retragerea reprezentanţilor PDL, Comisia a reuşit să ia aceste decizii după ce a venit la şedinţă şi senatorul Sorin Bota (PSD). Plenul Senatului a aprobat, luni, iniţierea unei anchete parlamentare privind activitatea CEC - Bank SA de către Comisia pentru buget-finanţe. Propunerea transmisă plenului de Biroul Permanent a întrunit 102 voturi pentru, 13 voturi împotrivă şi cinci abţineri. Hotărârea privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete parlamentare de către această comisie permanentă, adoptată în baza articolului 67 din Constituţie şi ale articolului 76 din Regulamentul Senatului, prevede că scopul şi obiectivele anchetei sunt clarificarea aspectelor privind conformitatea activităţii CEC Bank SA cu regulile din Statutul şi regulamentele proprii, precum şi în raport cu reglementările de supraveghere şi prudenţialitate. Potrivit hotărârii, concluziile comisiei vor fi cuprinse într-un raport ce va fi prezentat Biroului Permanent până la data de 18 decembrie. Dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzi în construcţii se va prescrie în termen de cinci ani Plenul Senatului a aprobat, în şedinţa de marţi, propunerea de lege care modifică actualele prevederi privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii în sensul că dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile se prescriu în termen de cinci ani de la data săvârşirii faptei şi nu de doi ani cum stipulează legislaţia în prezent. Iniţiatorul proiectului de lege propunea ca “dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile să se prescrie în termen de doi ani de la data luării la cunoştinţă asupra săvârşirii faptei, de către autorităţile competente” şi nu data săvârşirii faptei, aşa cum se prevede în prezent. Printr-un amendament al comisiei pentru administraţie publică, modificarea propusă la articolul 31 al Legii 50/1991 a fost înlocuită cu prevederea potrivit căreia “dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile se prescrie în termen de cinci ani de la data săvârşirii faptei”. Acest amendament a fost aprobat cu 63 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă şi 13 abţineri. Propunerea de lege, iniţiată de social-democraţii Darius Vâlcov, Daniel Bărbulescu şi Stelian Constantin Moţ, a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 65 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă şi 13 abţineri. Senatorii şi-au votat bugetul pe 2014 - peste 100 de milioane de lei Plenul Senatului a adoptat, marţi, proiectul de hotărâre privind bugetul Senatului pe anul 2014, de 100,8 milioane de lei. Proiectul de hotărâre a primit în plen 98 de voturi pentru şi 3 abţineri. Astfel, bugetul Senatului pe anul 2014, finanţat din resurse de la bugetul de stat, se stabileşte la suma de 100,8 milioane de lei, din care cheltuieli curente în sumă de 99,2 milioane de lei. Potrivit proiectului de hotărâre, cheltuielile cu personalul ajung la 77 milioane de lei, capitolul bunuri şi servicii, la 20 milioane de lei. Cheltuielile de capital se ridică la suma de 1,6 milioane de lei. Rudele poliţiştilor decedaţi sau răniţi în misiune pot fi angajate în MAI fără concurs, potrivit unui proiect de lege adoptat de Senat Senatorii au adoptat cu 98 de voturi ”pentru, 13 ”împotrivă” şi trei abţineri, un proiect de lege care permite rudele poliţiştilor răniţi sau ucişi în misiune să se angajeze în cadrul MAI fără concurs. Potrivit acestei legi, copii unui poliţist încadrat într-un grad de invaliditate vor putea fi încadraţi în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor. De asemenea, copiii aflaţi în întreţinerea poliţistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate, precum şi soţul sau soţia acestuia, pot fi numiţi în funcţii de poliţist sau angajaţi ca personal contractual, fără examen sau concurs, în unităţi ale MAI, dacă îndeplinesc condiţiile legale. Identificarea funcţiei, în vederea numirii respective sau a angajării se face ţinând cont de studiile solicitantului şi de cerinţele postului. Potrivit proiectului de lege, la cerere, poliţistul încadrat într-un grad de invaliditate, după ce a fost rănit în misiune, poate fi menţinut în activitate în funcţii de poliţist în unităţi ale MAI. Specialiştii din Parlament au criticat noul cod rutier adoptat de guvern Membrii Comisiei juridice, Comisiei pentru apărare şi cea pentru administraţie publică din Senat au criticat noile măsuri adoptate de guvern privind noul cod rutier, dar au decis să amâne cu încă două săptămâni dezbaterile pe marginea proiectului de lege. „Atâta vreme cât nu există o abordare unitară şi din partea altor instituţii ale statului de drept, vă spun că efortul nostru de a încerca să creştem cuantumul amenzilor cu rol inhibitoriu va avea un eşec. Ar trebui să avem în vedere faptul că nivelul de colectare a acestor amenzi, aşa cum a fost prevăzut în Codul anterior, este - nu aş vrea să îl apreciez eu, dar cred că ştim cu toţii despre ce vorbim. Or, momentul în care ne vom uita cu atenţie la prevederile actualului Cod, eu vă cer să amânăm discuţiile cu două săptămâni în aşa fel încât să prezentăm amendamente pertinente“, a afirmat Corneliu Dobriţoiu, preşedintele Comisiei pentru apărare. La rândul său, senatorul PSD Toni Greblă a adăugat că valoarea amenzilor contravenţionale de circulaţie este ridicată în comparaţie cu nivelul de trai al românilor. „După părerea mea, ar trebui să gândim că faţă de nivelul general de viaţă, faţă de media câştigurilor românilor, cuantumul actualelor amenzi, şi mă refer doar la cele contravenţionale, este îndestulător. S-a spus că amenzile nu sunt încasate şi pentru asta trebuie să le mărim. Trebuie să avem în vedere şi faptul că, de la 1 ianuarie 2014, amenzile vor creşte ca urmare a creşterii salariului minim pe economie, astfel încât la finele anului 2014 fiecare categorie de amendă contravenţională va creşte în medie cu multiplu de un milion, ceea ce cred că este suficient“, a intervenit Greblă. În plus, Greblă semnalează şi creşterea nivelului de corupţie ca urmare a majorării cuantumului amenzilor. „Ar trebui să revedem dacă nu cumva, pe de-o parte, amenzile mari de 4.000-9.000 lei nu fac decât să crească coeficientul de corupţie pentru că dacă amenda este rezonabilă cetăţeanul preferă să plătească amenda. În cazul în care amenda este foarte mare, de 5.000 lei, un 1.000 lei oferit agentului constatator are darul să îndemne contravenientul să prefere 1.000 lei în loc de 5.000 lei, dar îl motivează şi pe agentul constatator. Există foarte mulţi oameni care închid ochii de la 1.000 lei în sus“, a mai spus senatorul social-democrat. Toni Greblă a venit şi cu sugestia ca o altă entitate să se ocupe de executarea amenzilor. „Ar trebuie gândită, împreună cu Ministerul Finanţelor, posibilitatea ca amenzile de circulaţie să nu mai fie executate silit de către administraţia fiscală de la primării pentru că primarii, mai ales în localităţile mici, în anii electorali şi pre-electorali, nu vor face nicio executare silită. Ar trebui găsită o altă entitate care să urmărească executarea“, a punctat Greblă. Nici preşedintele Comisiei juridice a Senatului, liberalul Tudor Chiuariu, nu a fost mai blând cu măsurile adoptate de Guvern. „Studiile criminologice recente arată că nu înăsprirea exagerată a sancţiunilor conduce la descurajarea celor au în intenţie să săvârşească astfel de fapte“, a declarat Chiuariu. Discuţia privind modificările aduse Codului rutier va fi reluată în comisii în data de 3 decembrie. Dacă va trece în forma actuală şi de Parlament cea mai aspră sancţiune care îi viza direct pe conducătorii auto este aceea de suspendare a permisului de conducere pe o perioadă de 2 ani şi o amendă de 9.600 de lei, aplicată în cazul accidentelor grave, cu victime, produse de consumul de alcool, depăşirea cu peste 60 km/h a limitei de viteză, circulaţia pe contrasens, trecerea nepermisă a căii ferate sau şofatul fără carnet sau cu permisul suspendat. CAMERA DEPUTAŢILOR Valeriu Zgonea – “Avem 78 de parlamentari care au intrat pe uşa din dos a Legislativului; ei cresc bugetul instituţiei cu 13%” Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, marţi, referitor la creşterea bugetului instituţiei pe 2014, că aceasta a fost realizată pentru cei 78 de parlamentari care “au intrat pe uşa din dos” a Legislativului, aceştia determinând majorarea bugetul acestui for cu 13%. “Avem în sală 78 de parlamentari care au intrat pe uşa din dos a Parlamentului României. Puteţi să faceţi şi ca Moş Gerilă şi ca Moş Crăciun, dar nu aţi intrat în Parlament cum au intrat ceilalţi. Dvs., cei 78 plătiţi din banii statului chiulind, majoritatea dintre dvs., ca să vă uitaţi la prezenţă, creşteţi bugetul Camerei Deputaţilor cu 13%. Dvs. în ultimii patru ani de zile aţi cheltuit mai mulţi bani decât am redus noi în nouă luni de zile la Camera Deputaţilor doar pe întreţinerea şi reparaţia unor lucruri care sunt nefuncţionale astăzi. Noi am reuşit să reducem cu 10 milioane cheltuielile, să vă cumpăram şi la toţi preşedinţii de comisii şi să le cumpăram şi membrilor Biroului Permanent maşini româneşti pe bani mai puţini decât dvs. aţi avut în 2009, când eraţi la guvernare şi aţi făcut un proiect de buget al Camerei Deputaţilor de 270 milioane, la 334 de parlamentari. Astăzi suntem 412, pentru că o lege strâmbă, acceptată de Curtea Constituţională, v-a băgat pe uşa din dos a Parlamentului”, a afirmat Zgonea la dezbaterile în plen asupra bugetului Camerei Deputaţilor. El a explicat că nu îi plătesc nici pe cei de la PSD, nici pe cei de la PNL, nici pe cei de la UDMR, îi plătesc pe cei care au intrat de pe locul trei în Parlamentul Românei. “Bugetul acesta al Camerei Deputaţilor este pentru a repara ceea ce nu aţi făcut dvs. în ultimii trei ani dând contracte directe şi bătându-vă joc de această clădire, o clădire nerecepţionată în ultimii 33 de ani, pentru aceia care sunt astăzi pe post de Moş Gerilă şi fac pe ho ho ho - le plouă la grupul parlamentar la PNL de şapte ani, nu aţi vrut să faceţi investiţiile aici. Aţi făcut o investiţie într-o anumită zonă în care nu beneficiază nimeni. Aţi ţinut maşini care cheltuiau peste un milion pe reparaţii cu anumite contracte speciale, maşini care erau ieşite din garanţie, pentru că fabrica respectivă nu mai produce acea maşină. Deci, dacă este să discutăm despre şmecheriile pe care le-am făcut, cum la 1.800 de angajaţi, la 2.100, aveam 2.200 de abonamente la telefon şi peste 2.000 de imprimante...”, a mai afirmat Zgonea. El a susţinut că bugetul Camerei Deputaţilor este pentru a închide “nişte prostii” care nu s-au făcut de atâţia ani. “Nu putem să absorbim fonduri europene, să generăm eficienţă economică şi energetică pentru această clădire, pentru că noi avem factura la energie mai scumpă decât alte companii de stat, pentru că aţi făcut un contract privilegiat. În rest, cheltuielile sunt pentru cei 78 de deputaţi şi o să îi rog pe colegii mei să identifice pe cei care nu au intrat cu 50% plus unu, să îi publice, cei care au intrat de pe locul doi şi trei şi acei colegi îi plătim astăzi din bugetul Camerei Deputaţilor, în rest, niciun ban nu se cheltuie”, a declarat Zgonea. Preşedintele Camerei Deputaţilor a menţionat că bugetul său ca preşedinte este acelaşi. “Eu nu vă rog să votaţi bugetul, că nu este bugetul lui Valeriu Zgonea sau al PSD, este bugetul în care are 0,00033% din bugetul de stat (...). Este un buget discutat cu toţi liderii grupurilor parlamentare, acceptat de toţi”, a conchis Valeriu Zgonea. Victor Ponta - Pentru descentralizare ne-am luptat cu armate de funcţionari. Propaganda băsistă e comunistă Camera Deputaţilor şi Senatul s-au reunit, marţi, în şedinţă comună, în care Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra proiectului legii descentralizării. În discursul susţinut în plenul Parlamentului, premierul Victor Ponta a afirmat că descentralizarea va conferi mai multă autoritate aleşilor locali şi va rupe definitiv România de trecutul centralist comunist, în pofida gândirii mioape a propagandei băsiste. Preşedintele Camerei a anunţat, la începutul şedinţei, că, din informaţiile sale, parlamentarii PDL nu participă la şedinţă. Descentralizarea va conferi mai multă autoritate aleşilor locali şi va rupe definitiv România de trecutul centralist comunist, în pofida gândirii mioape a propagandei băsiste, a afirmat premierul Ponta, adăugând că, la transferul de atribuţii, s-a luptat cu armate de funcţionari din ministere. El a afirmat, în discursul susţinut în plenul Parlamentului, că toate partidele de după 1989 s-au pronunţat în favoarea descentralizării, care conferă aleşilor locali mai multă autoritate, fapt specific unui stat modern, motiv pentru care nu înţelege opoziţia, chiar şi politicianistă a PDL, o formaţiune denumită înainte partidul primarilor, dar privit acum ca partidul anti-primarilor. În opinia premierului, procesul descentralizării, pentru care Guvernul a ales să îşi angajeze răspunderea în Parlament, rupe definitiv România de trecutul centralist al statului comunist. A existat o mare reticenţă faţă de ideea de descentralizare, apărută din aparatul birocratic din ministere. Au fost bătălii importante cu armatele de funcţionari din ministere care, evident, nu vor să dea nimic din puterile pe care le au, a spus Ponta. El a mai afirmat că propaganda băsistă care insistă ca aleşii locali să nu primească mai multe atribuţii are o gândire comunistă şi mioapă, care nu poate fi acceptată. Conform Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost adoptată, în şedinţă comună, prin votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor. Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat. Guvernul a aprobat 568 de amendamente la proiectul descentralizării, dintr-un total de 2.040 amendamente depuse de către parlamentari, majoritatea legate de forma proiectului, proceduri de tehnică legislativă şi erori materiale din anexe, a afirmat Mirel Palada, consilier al premierului pe comunicare Ministrul Justiţiei a solicitat Parlamentului date despre stadiul revizuirii Constituţiei Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a transmis marţi o scrisoare Camerei Deputaţilor prin care solicită să i se prezinte stadiul procesului de revizuire a Constituţiei, dar şi date despre Statutul şi Codul de conduită al parlamentarilor. Potrivit ministrului Justiţiei, aceste date sunt necesare “misiunii de reevaluare a Comisiei Europene, în perioada 25 - 27 noiembrie 2013, în contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare”, iar răspunsul este aşteptat până la 21 noiembrie. “Statutul parlamentarilor e o problemă rezolvată, Codul de conduită urmează ca în cursul zilei de astăzi (n.r.-marţi) să definitiveze liderii grupurilor parlamentare ultimele probleme şi va fi prezentat până joi, aşa cum s-a cerut, ca o problemă soluţionată. Modificarea Constituţiei nu este problema Camerei Deputaţilor, este problema Parlamentului în general şi probabil că va răspunde Senatul, întrucât Constituţia se găseşte acolo. Întrebările din scrisoare au fost pentru raportul MCV”, a declarat secretarul Camerei Niculae Mircovici, după şedinţa Biroului Permanent. Valeriu Zgonea - Comisia de anchetă va cerceta dacă cineva a fost favorizat de instituţiile statului Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a afirmat că, în cadrul comisiei de anchetă privind terenul cumpărat de Ioana Băsescu, se va cerceta dacă instituţii ale statului au favorizat persoane fizice în această tranzacţie. Liderii grupurilor parlamentare ale PSD au spus că lucrează la o notă de fundamentare pentru constituirea unei comisii de anchetă sau a unei comisii speciale comune pentru cazul Călăraşi în funcţie de argumentele juridice. Acest document trebuie să precizeze scopul comisiei, durata şi regulamentul acestei comisii. După care este depus la Birourile Permanente reunite al Parlamentului, iar plenul este cel care decide asupra oportunităţii acestei comisii, a descris Valeriu Zgonea procedura parlamentară după care îşi va desfăşura activitatea comisia de anchetă. Invitat să spună care ar putea fi obiectivele acestei comisii, Valeriu Zgonea a răspuns: Dacă cineva a fost favorizat de instituţiile statului, dacă au fost puse instituţiile statului într-o lumină proastă sau au fost folosite resurse ale statului. De asemenea, nu este exclusă posibilitatea sesizării procuraturii dacă se descoperă fapte de natură penală. Dacă există elemente de încălcare a legii, este obligaţia Birourilor Permanente să trimită raportul comisiei organelor abilitate ale statului, a mai spus Zgonea. Premierul Victor Ponta a anunţat, marţi, că a discutat cu liderii grupurilor parlamentare pentru înfiinţarea unei comisii de anchetă în cazul Călăraşi, deoarece comisia de la Senat are o altă misiune, respectiv analiza activităţii CEC Bank. Mi-au spus liderii de grup PSD, şi de la PNL, şi de la PC că lucrează la formarea unei comisii comune. (...) Liderii de grup vor să propună o comisie a Camerei Deputaţilor şi Senatului care să ancheteze activitatea tuturor acelor persoane angajate în instituţiile publice legată de afacerea de la Călăraşi, a spus Ponta. El a precizat că acea comisie de la Senat se ocupă strict de activitatea CEC, potrivit Mediafax. E altă prevedere regulamentară, este doar la Senat, este doar la Comisia de Buget -Finanţe şi are ca obiect o singură problemă: modul în care CEC, bancă integral de stat, a respectat legile, a adăugat Ponta. El a evitat să răspundă la întrebări legate de activitatea acestei comisii mixte. Restul, ce va face comisia, cine e în ea, o să vă spună liderii de grup, că nu o face Guvernul şi nu o fac eu. Nu mă întrebaţi pe mine ce ar trebui să facă comisia, a spus Ponta. Camera Deputaţilor îşi cumpără plug pentru zăpadă şi maşină pentru echilibrat roţi Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat marţi lista de dotări independente potrivit căreia vor fi achiziţionate, printre altele, un plug de zăpadă, o maşină de echilibrat roţi şi 7 laptopuri din economia făcută la achiziţionarea celor 50 de autoturisme. A fost aprobat un memorandum privind modificarea listei de dotări independente şi alte cheltuieli. Bugetul Camerei, în urma rectificării bugetare, a primit suma de 3.961.000 lei pentru procurarea de autoturisme. În urma achiziţionării de autoturisme a rezultat o economie de 430.000 de lei. Din această economie s-a aprobat dotarea cu un plug pentru zăpadă şi cu alte materiale din acestea mărunte care sunt necesare în momentul de faţă, a declarat secretarul Camerei Deputaţilor Niculae Mircovici. Potrivit memorandumului, pe lista de dotări independente se mai află achiziţionarea unui echipament de dejantare, a unei maşini de echilibrat roţi, o instalaţie de decolmatare instalaţii sanitare, 7 calculatoare laptop pentru pregătirea documentelor în timpul şedinţelor din plen, Biroului Permanent şi comisiilor. PDL a depus, din nou, Taxarea până la capăt. USL te vrea sărac Liderul grupului PDL din Camera Deputaţilor, Mircea Toader, a anunţat, astăzi, în plen, că moţiunea simplă Taxarea până la capăt. USL te vrea sărac a fost reformulată şi depusă din nou pentru a fi dezbătută de acest for legislativ. Vom depune moţiunea noastră pe care dintr-o motivaţie foarte subţire ne-a fost respinsă. Moţiunea simplă Taxarea până la capăt. USL te vrea sărac vizează situaţia economică în contextul bugetului pe acest an, rectificărilor bugetare şi bugetului pe anul viitor care va intra în dezbaterea Parlamentului, a afirmat Mircea Toader. Moţiunea are aceiași semnatari 47 de deputaţi PDL şi 25 de deputaţi PP-DD și același scop: retragerea din dezbatere a proiectului de buget pe anul 2014. Data dezbaterii acestei moţiuni va fi stabilită în şedinţa Biroului Permanent care va urma şedinţei comune a Parlamentului în care Guvernul îşi va angaja răspunderea asupra proiectului de lege privind descentralizarea, a anunțat Valeriu Zgonea. Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Viorel Hrebenciuc a anunţat săptămâna trecută, în plen, că moţiunea simplă depusă de PDL şi PP-DD intitulată Taxarea până la capăt. USL te vrea sărac nu va fi luată în considerare, întrucât bugetul de stat, la care se referă documentul, nu fusese depus încă la Parlament. Camera Deputaţilor a aprobat noua lege a restituirilor. Comisiile locale pentru inventarierea terenurilor vor fi conduse de primari Camera Deputaţilor a aprobat marţi proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, informează Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), într-un comunicat. Potrivit noii legi a restituirilor, aprobată de deputaţi cu 275 de voturi pentru, 51 împotrivă si patru abţineri, comisiile locale pentru inventarierea terenurilor vor fi conduse de primarii de comună, oraş sau municipiu. Anterior legea prevedea ca preşedinţii acestor comisii sunt reprezentanţii instituţiilor prefectului. O alta modificare este majorarea termenului de decădere în procedura administrativa în care persoanele care se consideră îndreptăţite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entităţile investite de lege. Termenul a fost majorat de la 90 de zile la 120 de zile. De asemenea, noua lege prevede ca titularii de dosare constituite in temeiul Legii nr. 10/2001 pot opta pentru returnarea dosarelor înregistrate la Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor către entităţile investite cu soluţionarea notificării in vederea restituirii in natura sau compensării imobilelor cu alte bunuri. Potrivit noului act normativ, in cazul in care din documentele existente in dosarele de despăgubiri nu se pot identifica vechiul amplasament sau caracteristicile tehnice ale imobilului, calculul despăgubirilor se va face prin aplicarea valorii minime prevăzută de grila notariala pentru localitatea respectiva. Camera Deputaţilor este Cameră decizională în acest caz, urmând ca proiectul adoptat să fie trimis la promulgare Preşedinţiei. GUVERN Victor Ponta - Intrarea României în zona euro în 2018 – 2020 este o ţintă realistă pentru Premierul Victor Ponta a declarat că perioada 2018-2020 este o ţintă realistă pentru intrarea în zona euro, iar România urmăreşte cu prudenţă Polonia, ţară mult mai avansată în ceea ce priveşte reformele structurale. Vrem să fim pregătiţi şi competitivi atunci când ne alăturăm zonei euro. Cred că 2018-2020 este o ţintă realistă. Urmărim, în mod prudent, Polonia, care este mult mai avansată decât România în ceea ce priveşte reformele structurale, a afirmat Ponta într-un interviu acordat CNBC, întrebat dacă va mai aştepta pentru a vedea cum va arăta zona euro în câţiva ani, înainte de a adopta moneda unică europeană. Şeful Guvernului a adăugat că aşteaptă ca planul anticriză adoptat de liderii din zona euro să îşi facă efectul până la sfârşitul acestui deceniu. Ponta a subliniat că România trebuie să fie pregătită pentru intrarea în zona euro în ceea ce priveşte indicatorii economici, inflaţia şi forţa de muncă, potrivit CNBC. Cred că zona euro nu are nevoie de încă un jucător slab, de aceea trebuie, mai întâi, să ne pregătim. Dar angajamentul politic este să ne alăturăm zonei euro şi cred că aceasta ar fi în beneficiul României, dar şi al tuturor celorlalte ţări din UE, a afirmat premierul. Ponta a declarat, într-un interviu publicat în luna iunie de Deutsche Welle, că România poate fi pregătită din punct de vedere structural pentru adoptarea monedei euro în 2017-2018 şi ar putea deveni membră a zonei euro în acest orizont de timp. Premierul a făcut şi atunci referire la Polonia, afirmând că s-a pus de acord cu perspectiva Poloniei, celălalt mare jucător din afara zonei euro. La finele anului trecut, când România încă păstra ţinta de adoptare a monedei euro în 2015, Ponta a declarat că România trebuie să meargă pe drumul Poloniei, şi anume să spună foarte clar că este în favoarea unei Europe cât mai bine închegate, că doreşte să intre în Euro, însă anul 2015 nu este un reper bătut în cuie. În luna aprilie, Guvernul a transmis Comisiei Europene un program de convergenţă care nu mai include o ţintă pentru adoptarea monedei euro, premierul Victor Ponta afirmând atunci că 1 ianuarie 2019 reprezintă un obiectiv destul de realist pentru adoptarea monedei euro de către România. El a amintit atunci că un astfel de obiectiv este stabilit împreună cu Banca Naţională şi mediul de afaceri. O lună mai târziu, preşedintele Traian Băsescu a declarat că anul 2017 ar trebui să fie termenul optim pentru adoptarea de către România a monedei euro, în condiţiile în care 2015 nu mai este viabil. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat, în noiembrie 2012, că trecerea la moneda euro în anul 2015 nu mai intră în discuţie, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină economică. Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, afirma anterior că aderarea la euro în 2015 este dificilă pentru România, iar noul guvern format după alegerile parlamentare din decembrie avea să decidă dacă va fi menţinut sau nu calendarul de adoptare a monedei unice europene. Intrarea în ERM-II, mecanismul european al ratelor de schimb, este etapa premergătoare aderării la zona euro. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht, respectiv să se afle timp de doi ani în ERM-II, timp în care moneda naţională să fluctueze într-un intervalul de plus-minus 15% faţă de euro. Polonia a renunţat de asemenea, în programul de convergenţă actualizat transmis CE în luna aprilie, la asumarea unei ţinte indicative privind aderarea la zona euro, invocând ca motive incertitudini legate de orizontul de timp necesar pentru respectarea precondiţiilor, dar şi situaţia din zona euro. Premierul polonez Donald Tusk a afirmat în luna iulie că adoptarea euro va întârzia probabil pentru o perioadă de încă 10 ani, deoarece este necesară modificarea constituţiei, care nu poate fi realizată fără o majoritate calificată de cel puţin două treimi în Parlament. Liviu Dragnea - Bani pentru majorarea salariilor primarilor se găsesc După ce majorarea salariilor primarilor nu a fost acceptată în proiectul bugetului de stat adoptat în Guvern săptămâna trecută, vicepremierul Liviu Dragnea le sugerează parlamentarilor să le mărească aleşilor locali indemnizaţiile pentru 2014 printr-un amendament în acest sens. Eu îmi exprim speranţa că cel puţin un parlamentar sau un grup de parlamentari vor face acest amendament la legea bugetului de stat. Pentru că surse financiare sunt sigur că se găsesc, spune Dragnea . Promisiunea ajustării indemnizaţiei de primar în funcţie de numărul de locuitori din comuna, oraşul sau municipiul în care au fost aleşi le-a fost făcută de Liviu Dragnea primarilor pe 12 septembrie, când a semnat şi un protocol. La trecerea bugetului prin Guvern, Ministerul de Finanţe a spus însă pas. Dincolo de majorarea salariilor cu mâna parlamentarilor, Guvernul negociază la Bruxelles, ca primarii să primească, prin programul european Asistenţă Tehnică un stimulent dacă primăriile pe care le conduc derulează proiecte cu fonduri UE. Potrivit ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, Comisia Europeană nu şi-a dat însă până în acest moment acordul. Un partener privat este, în toate cazurile, un operator mai eficient decât sectorul public Guvernul intenţionează să construiască grădiniţe, şcoli, spitale de stat şi chiar închisori în parteneriat public-privat (PPP), în care partenerul privat va bugeta investiţia, iar statul va plăti eşalonat pe durata contractului care poate ajunge până la 25 de ani. Aceeaşi prevedere se va aplica şi în cazul autostrăzilor în care capacitatea de plată a utilizatorilor este redusă. Aceasta este soluţia găsită de guvern pentru investiţiile publice, în cazul proiectelor care nu pot fi exploatate din punct de vedere comercial. Altfel spus, în cazul unei autostrăzi care atrage trafic, investiţia poate fi recuperată din taxa de autostradă, în vreme ce în cazul unui spital sau şcoli acest lucru aproape imposibil. Aşa a susţinut, în faţa senatorilor şi deputaţilor PSD, ministrul Proiectelor de infrastructură şi Investiţiilor, Dan Şova, noua lege a parteneriatului public-privat, transmisă în Parlament la finalul lunii septembrie. Într-un document distribuit social-democraţilor, se arată că două sunt considerentele principale care justifică recurgerea la PPP pentru implementarea unui proiect de investiţie publică în loc să se implementeze prin achiziţie publică: 1. partenerul public nu deţine resursele financiare necesare realizării investiţiei. 2,. partenerul privat prin know-how şi capacitatea inovativă deţinută atât în legătură cu construcţia, cât şi întreţinerea şi operarea unui proiect de investiţii are capacitatea de a bugeta proiectul la costuri mai mici de construcţie/întreţinere/operare. Astfel, partenerul public apelează la un partener privat care are resursele financiare pentru realizarea investiţiei, este, în toate cazurile, un operator mai eficient decât sectorul public, preia riscurile legate de construcţie, disponibilitate, întreţinerea şi operarea investiţiilor, se arată în documentul pus la dispoziţie de Şova parlamentarilor PSD. Între avantajele explicate de ministru ar fi că statul nu va trebui să bugeteze valoarea investiţiei, ci o va plăti eşalonat pe durata contractului (20-25 de ani) şi, implicit, va realiza mai multe lucrări în acelaşi timp. ANAF a suspendat până la 1 decembrie restricţiile privind bunurile care pot fi aduse din afara UE Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a suspendat, până la 1 decembrie, ordinul în legătură cu noile restricţii privind cantităţile de tutun, alcool şi alimente care pot fi aduse din afara UE, după aglomeraţia din vămi determinată de aplicarea prevederilor, începând de vineri. Ordinul preşedintelui ANAF privind aplicarea de instrucţiuni speciale pentru unele categorii de bunuri introduse de către călători pe teritoriul României, în bagajele personale, a fost suspendat temporar şi va reintra în vigoare începând cu data de 1 decembrie 2013, a anunţat agenţia, printr-un comunicat. Decizia vizează un nivel crescut de siguranţă şi confort pentru cetăţenii ale căror bagaje nu conţin bunuri care să facă obiectul unor scutiri sau restricţii, potrivit sursei citate. În acest sens, Direcţia Generală a Vămilor va asigura adaptarea capacităţii administrative la specificul fiecărui birou vamal, pe tipologii de călători şi bunuri, arată ANAF. Agenţia a introdus vineri noi restricţii privind bunurile care pot fi introduse în ţară în bagajele personale din afara UE, acestea ducând la o perioadă mai mare de aşteptare la controlul vamal, întrucât presupun completarea unei declaraţii. Astfel, o persoană poate introduce în ţară, din afara UE, ţigări, alcool sau alimente o singură dată pe săptămână, în anumite limite cantitative - cel mult două pachete de ţigări, un litru de alcool, un litru de ulei, un kilogram de zahăr şi 15 kilograme de făină. La frontierele externe ale comunităţii europene (Serbia, Ucraina şi Republica Moldova) se vor aplica instrucţiuni speciale de control vamal asupra mai multor bunuri introduse de către călători pe teritoriul României, pe lista de 22 de produse aflându-se produse din tutun, băuturi alcoolice, carburant, flori şi plante de ornament, ulei de floarea soarelui, zahăr rafinat, făină, tărâţe, fructe şi legume proaspete. Călătorii trebuie să declare în scris bunurile conţinute în bagajele personale la intrarea în ţară prin completarea unei declaraţii. Potrivit autorităţilor vamale, măsurile restrictive au fost elaborate de Direcţia Generală a Vămilor şi aprobate de preşedintele ANAF ca urmare a constatărilor făcute cu privire la mărfurile introduse în ţară de călători, în luna septembrie, care prin valorificarea lor pe piaţa neagră conduc la evaziune fiscală şi, indirect, la afectarea producţiei interne de astfel de mărfuri. În Vama de la Porţile de Fier I autorităţile vamale au monitorizat aproximativ 1.300 de persoane care până la intrarea în vigoare a ordinului restrictiv au tranzitat zilnic vama, chiar şi de două-trei ori într-o zi şi au adus în ţară câte două pachete de ţigări şi un litru de alcool de persoană, atât cât permitea legea. Mircea Duşa – „Apărarea cibernetică, unul dintre domeniile în care cooperarea la nivel european este o necesitate” Apărarea cibernetică este unul dintre domeniile în care cooperarea la nivel european reprezintă o necesitate, a susţinut ministrul Apărării, Mircea Duşa, la Consiliul de Afaceri Externe în formatul miniştrilor apărării de la Bruxelles. Potrivit unui comunicat al MApN, o altă temă abordată la Bruxelles a vizat dezvoltarea capacităţilor militare. Este importantă conştientizarea, la nivelul opiniei publice europene, a necesităţii dezvoltării capacităţilor militare în vederea creşterii autonomiei strategice a UE în managementul situaţiilor de criză. Într-adevăr, securitatea şi apărarea contează, a subliniat Mircea Duşa. Duşa a mai spus că România va susţine propunerile menite să contribuie la promovarea convergenţei planificării statelor membre prin creşterea transparenţei proceselor de planificare naţională. De asemenea, consolidarea industriei de apărare a constituit o altă temă importantă a reuniunii. România îşi va asuma la nivel strategic unele obiective în ceea ce priveşte asigurarea capacităţilor militare, prin dezvoltarea industriei de apărare europene, se arată în comunicat, potrivit Agerpres. În acelaşi timp, ministrul a afirmat că Summit-ul european din decembrie trebuie să se constituie într-un reper strategic privind lansarea unui proces de revigorare a industriei de apărare. Susţinem pe deplin obiectivul de creare a unei baze tehnologice şi industriale europene competitive care să ofere Uniunii Europene autonomia şi capacităţile militare necesare, a mai declarat ministrul Apărării Naţionale, la Consiliul de Afaceri Externe în formatul miniştrilor apărării de la Bruxelles. Agenda de marţi va cuprinde Reuniunea Comitetului Director al Agenţiei Europene pentru Apărare (EDA) în formatul miniştrilor Apărării, unde se vor dezbate subiecte de actualitate asociate procesului de dezvoltare a capacităţilor militare la nivel european, dar şi stadiul de pregătire a Consiliului European din luna decembrie. Ministrul Mircea Duşa participă, luni şi marţi, la reuniunea Consiliul Afaceri Externe în formatul miniştrilor apărării, la Bruxelles. Mihnea Costoiu – „Eu sunt primul nemulţumit de bugetul Educaţiei” Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, se declară nemulţumit de bugetul Educaţiei şi susţine că este nevoie de atragerea fondurilor europene pentru ca cercetarea să se dezvolte mai uşor. Eu sunt primul nemulţumit de bugetul Educaţiei. Şansa noastră este atragerea fondurilor europene şi un model pentru asta este proiectul de la Măgurele, a afirmat Mihnea Costoiu la un simpozion dedicat Zilei Cercetătorului şi Proiectantului. Oficialul a menţionat că România este o ţară care are o tradiţie extraordinară în cercetare, fiind recunoscută an de an la nivel mondial, atât prin proiecte, cât şi prin premiile câştigate de cercetătorii români la saloane internaţionale de inventică. Şi ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, a declarat că cercetarea nu este la locul la care ar trebui să fie, lucrurile putând fi schimbate numai prin atitudine constructivă. Ea a precizat că România ar trebui să fie cunoscută peste graniţă şi prin cercetători şi oameni de ştiinţă, alături de sportivi şi artişti. Cred că oamenii care îşi serbează ziua profesiei, sunt oameni care îşi iubesc profesia. (...) Cred foarte mult că trebuie să îţi respecţi profesia pe care ţi-ai ales-o. Vă felicit că faceţi în fiecare an acest lucru, că vă sărbătoriţi profesia, a spus Maria Grapini. Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, i-a felicitat pe cercetători pentru ziua lor şi a spus că întotdeauna forul pe care-l conduce va fi alături de ei. Evenimentul a continuat cu o serie de comunicări ştiinţifice, susţinute în cadrul simpozionului Cercetarea, dezvoltarea inovarea - suport pentru dezvoltarea economică şi socială sustenabilă. ALTE AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII PUBLICE Codruţ Sereş şi Nagy Zsolt află vor afla pe 3 decembrie sentinţa Curţii Supreme în procesul în care sunt acuzaţi de trădare Curtea Supremă a amânat pe 3 decembrie pronunţarea sentinţei în dosarul privatizărilor strategice în care sunt inculpaţi foştii miniştri Codruţ Sereş şi Nagy Zsolt. Cei doi sunt acuzaţi de DIICOT de trădare pentru că în procesele de privatizare a mai multor companii de stat ar fi oferit informaţii clasificate unor operatori privaţi. DIICOT a cerut ca cei doi să primească pedepse cu executare. Decizia de astăzi a instanţei nu este definitivă, recursul în acest caz urmând să se judece la completul de cinci judecători ai Curţii Supreme. În 30 martie 2009, foştii miniştri ai Economiei şi Comunicaţiilor, Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT, alături de alte patru persoane, în dosarul privatizărilor strategice, fiind acuzaţi de aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional. Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Codruţ Şereş este acuzat şi de trădare prin transmiterea de secrete, iar pentru Michal Susak şi Mircea Călin Flore s-a reţinut şi comiterea infracţiunii de complicitate la spionaj. În sarcina celor şase inculpaţi s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC - OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI. Medicamentele care conţin ketoconazol, oprite de la vânzare, la solicitarea Comisiei Europene Agenţia Naţională a Medicamentului a solicitat farmaciilor să oprească de la vânzare medicamentele care conţin ketoconazol, după ce Comisia Europeană a cerut retragerea de pe piaţă a acestor produse, a declarat preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului, dr. Marius Savu. Comisia Europeană a cerut retragerea tuturor medicamentelor care conţin ketoconazol, folosite în tratarea infecţiilor fungice, după ce, în vară, Agenţia Europeană a Medicamentului recomandase suspendarea acestora pe motiv că riscul leziunilor hepatice după utilizare este mai mare decât beneficiile. El a precizat că în iulie Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) recomanda suspendarea autorizaţiilor de comercializare a pastilelor care conţin ketoconazol, iar prin solicitarea CE măsura propusă a devenit oficială. În România sunt cinci companii care produc medicamente cu ketoconazol, respectiv Arena, Terapia (Nizoral), Helcor, Magista şi Slavia. În iulie, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) recomanda suspendarea autorizaţiilor de comercializare a pastilelor care conţin ketoconazol şi care sunt folosite în tratarea infecţiilor fungice, pe motiv că riscul leziunilor hepatice la utilizarea acestora este mai mare decât beneficiile. Recomandările EMA au fost transmise Comisiei Europene, pentru o decizie cu caracter juridic. Recomandarea la nivelul UE a fost făcută în urma deciziei de suspendare a comercializării dispusă de autoritatea de profil din Franţa. Aceasta a concluzionat că raportul beneficiu-risc în cazul acestei categorii de medicamente a fost unul negativ, din cauza nivelului ridicat de leziuni hepatice asociat. EMA preciza că s-a ţinut cont de faptul că, în prezent, există tratamente alternative considerate a fi mai sigure. Legislaţia UE prevede o abordare europeană coordonată atunci când un stat membru ia măsuri de reglementare în legătură cu un medicament autorizat în mai multe ţări, explica EMA recomandarea privind medicamentele orale ce conţin ketoconazol. Agenţia Europeană a Medicamentului arăta că formulele ce conţin ketoconazol cum ar fi cremele, unguentele şi şampoanele pot fi utilizate în continuare, în condiţiile în care cantitatea de ketoconazol absorbită de corp este foarte scăzută. Şi Agenţia Medicamentelor din SUA (FDA) a atras atenţia că pastilele cu ketoconazol pot cauza probleme la glandele suprarenale şi leziuni ale ficatului care să necesite un transplant sau care chiar pot fi fatale, potrivit presei americane. România şi-a atins din acest an ţinta de energie regenerabilă pentru 2020 - Marii consumatori de energie România şi-a atins deja din acest an ţinta de energie din surse regenerabile asumată pentru anul 2020, respectiv 24% din consum, astfel că subvenţiile pentru acest sector trebuie reduse, a declarat preşedintele Asociaţiei Marilor Consumatori Industriali de Energie (ABIEC), Marian Năstase, într-o conferinţă de presă. România, în doi ani, şi-a făcut planul pe 10 ani. Astfel că vom plăti în perioada 2013 - 2020 preţul maxim pentru subvenţiile pentru energia regenerabilă. Preţul pe care îl plătim pentru că suntem fruntaşi în Europa la energia regenerabilă este pierderea competitivităţii produselor româneşti în afara graniţelor, a spus Năstase. Comisia Europeană şi-a propus ca, în anul 2020, 20% din consumul de energie să fie din surse regenerabile. România s-a angajat ca 24% din consumul din 2020 să fie energie verde. INS - Cei mai mulţi angajaţi în industrie, principalele afaceri sunt în comerţ şi pierderi doar în construcţii Firmele din industrie au cei mai mulţi angajaţi, companiile cu activităţi de comerţ rulează cele mai mari afaceri, în timp ce în sectorul serviciilor funcţionează cele mai multe întreprinderi din România, iar construcţiile reprezintă singurul domeniu cu pierderi per total, potrivit INS. Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat, marţi, date privind activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă, în 2012, acestea indicând că faţă de anul precedent numărul întreprinderilor a crescut cu 4%, la 447.938. La sfârşitul anului 2012, sectorul industrie însuma 50.896 întreprinderi, respectiv 11,4% din totalul întreprinderilor active din domeniul economic (industrie, construcţii, comerţ şi servicii). Cea mai mare pondere a fost deţinută de întreprinderile active din cadrul sectorului Servicii, respectiv 40,9%, arată INS, într-un comunicat. Statistica a luat în calcul întreprinderile active din punct de vedere economic în perioada de referinţă, respectiv pe cele care realizează bunuri sau servicii, înregistrează cheltuieli şi întocmesc bilanţ contabil. Numărul mediu de salariaţi a scăzut cu 0,2% faţă de 2011, la 3,852 milioane. Întreprinderile din industrie deţin cea mai mare pondere în ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi (35,8%, respectiv 1,37 milioane angajaţi), urmate de cele din servicii (31,6%, 1,21 milioane persoane). Mărimea medie a unei întreprinderi din industrie a fost de 27 de salariaţi, în timp ce în comerţ a fost de 5 salariaţi. În ceea ce priveşte cifra de afaceri, ponderea cea mai mare a fost deţinută de întreprinderile cu activitate principală de comerţ (39,9%), întreprinderile din construcţii deţinând doar 7,3%. Industria a atras 45% din totalul investiţiilor, construcţiile 21,3%, comerţul 10,7% iar serviciile 23%. INS notează, de asemenea, că rezultatul brut al exerciţiului a înregistrat valori pozitive (profit) în industrie, comerţ şi servicii, sectorul construcţiilor fiind singurul care a raportat pierderi. ACTUALITATE Eduard Hellvig reclamă la Comisia Europeană agenţiile online care măresc artificial preţul biletelor de avion Eurodeputatul liberal Eduard Hellvig solicită Comisiei Europene să se pronunţe în cazul unor agenţii online care măresc artificial preţurile zborurilor cu avionul, ca urmare a unor sesizări primite din partea unor cetăţeni. Tot mai mulţi consumatori sunt nemulţumiţi de practicile unor agenţii care furnizează servicii în domeniul călătoriilor cu avionul care, în cazul rezervărilor pe internet, manipulează preţurile acestor servicii utilizând aşa numitele «cookies». Mai precis, folosind informaţii despre căutările anterioare ale clienţilor, acestea ridică preţurile afişate pe site-uri în mod nejustificat şi artificial. De cele mai multe ori, clientul care nu cumpără imediat online biletul de avion de care este interesat, pentru că doreşte să compare preţul cu alte oferte, în vederea achiziţionării unuia la un preţ cât mai convenabil (redus) pentru el. Atunci când se întoarce la oferta iniţială descoperă, pe acelaşi website, în dreptul aceleiaşi oferte, un preţ mai mare decât cel pe care îl găsise prima dată; chiar dacă noua căutare are loc la doar câteva minute de la prima accesare, care îi afişase un preţ mai mic, susţine Eduard Hellvig, în textul întrebării adresate Comisiei, potrivit unui comunicat remis publicităţii. Europarlamentarul mai explică faptul că, în situaţia în care clientul şterge acel cookie de pe computerul său sau utilizează alt computer, găseşte din nou preţul iniţial redus. Eurodeputatul liberal consideră că această practică poate fi caracterizată drept abuzivă şi discriminatorie, întrucât doi consumatori care cumpără simultan bilete, unul din prima încercare, celălalt prin compararea preţurilor, pot plăti sume diferite pentru acelaşi serviciu. Totodată, apariţia, în unele cazuri, a unui anunţ privind limitarea numărului de locuri disponibile are scopul doar a pune presiune pe client să-şi facă imediat rezervarea. Hellvig întreabă Comisia Europeană dacă a primit vreo plângere pe această speţă şi dacă este de părere că astfel de practici sunt permise de reglementările europene. Totodată, europarlamentarul doreşte să i se comunice dacă Executivul de la Bruxelles are în vedere luarea unor măsuri de protecţie a consumatorilor împotriva unor astfel de practici. Guvernele României, Franţei şi Germaniei, cele mai preocupate pentru alegerile europene din 2014 Guvernele tarilor din Uniunea Europeana, cu excepţia celor din Marea Britanie, Irlanda şi Bulgaria, sunt in mod clar interesate de alegerile europene din 2014, într-un moment în care încrederea cetăţenilor faţă de instituţiile europene este în scădere, iar forţele de extremă-dreapta şi euroscepticii câştigă teren în Parlamentul European, relevă un studiu publicat, luni, de International Prospective Institute (IPI), transmite EFE. Potrivit raportului IPI, marea majoritate a guvernelor din ţările Uniunii Europene manifestă un interes puternic faţă de alegerile din 2014. Totuşi, cele din Franţa, Germania şi România fac acest lucru mai puţin latent. Într-o situaţie contrară se află Marea Britanie şi Irlanda, ale căror executive nu manifestă interes pentru alegeri, se arată în documentul citat. Raportul semnalează, totodată, că interesul pentru alegerile europene este chiar mai mare în rândul partidelor de opoziţie din ţările membre. În schimb, mass-media reflectă un interes mai scăzut faţă de aceste alegeri, iar cetăţenii din UE privesc cu indiferenţă acest subiect. Documentul avertizează, de asemenea, că dacă această tendinţă va continua, alegerile europene se vor caracteriza din nou printr-o rată scăzută a participării la vot. La ultimele alegeri din iunie 2009, doar 43% dintre alegatorii europeni si-au exercitat dreptul la vot la nivelul Uniunii Europene. Din cele 736 de locuri ale Parlamentului European, 265 au revenit Partidului Popular European, 184 socialiştilor, 84 liberalilor, 55 Verzilor, 54 conservatorilor, 35 forţelor de stânga, restul fiind alocate partidelor mici. La viitoarele alegeri europene, care se vor desfăşura între 22 şi 25 mai 2014 în ţările membre, vor fi aleşi 751 de europarlamentari. Ancheta IPI a fost realizată între 28 octombrie şi 14 noiembrie. Un membru al Camerei Lorzilor se interesează despre posibila retragere a decoraţiei Un membru al Camerei Lorzilor din Marea Britanie a solicitat Guvernului britanic să spună ce demersuri va întreprinde către Guvernul României, în condiţiile în care Laszlo Tokes este vizat să-i fie retras Ordinul Steaua României, a anunţat, marţi, într-un comunicat de presă, episcopul. Eurodeputatul Laszlo Tokes a anunţat, marţi, într-un comunicat de presă, că Lordul Alton din Liverpool a întrebat Guvernul Majestăţii Sale ce demersuri doreşte să întreprindă către Guvernul României, având în vedere că domnul episcop Laszlo Tokes este vizat să-i fie retras Ordinul «Steaua României». În comunicatul citat se mai arată că Lordul Alton a cerut părerea Guvernului Majestăţii sale cum apreciază propunerea ca statul maghiar să fie stat garant pentru minorităţile maghiare ce trăiesc dincolo de graniţele Ungariei şi cum se poate compara aceasta cu modele de autonomii consacrate deja, cum ar fi Tirolul de Sud. Laszlo Tokes se va prezenta, miercuri, în faţa Consiliului de Onoare al Ordinului Steaua României, la sediul Academiei Române, deşi are program la Parlamentul European, anunţa luni, avocatul europarlamentarului, Kincses Elod. Consiliul de onoare al Ordinului Naţional Steaua României va încerca să decidă în 20 noiembrie cum va soluţiona cererea unor membri ai Ordinului privind retragerea distincţiei acordate europarlamentarului Laszlo Tokes, anunţa, în 18 octombrie, preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, la sfârşitul unei noi şedinţe a Consiliului de Onoare, la care Laszlo Tokes nu a participat, fiind plecat în Slovenia şi cerând o amânare a întrunirii. Ionel Haiduc preciza la acea vreme că Tokes nu mai poate cere încă o amânare, pentru că regulamentul prevede două date de invitare, date care au expirat. Consiliul de Onoare al Ordinului Naţional Steaua României a amânat deja de trei ori luarea unei decizii privind cererea de retragere a distincţiei acordate eurodeputatului Laszlo Tokes. România va avea printre cele mai mari preţuri la motorină din UE După aplicarea noului regim fiscal asupra carburanţilor, la 1 ianuarie, clasamentul european al preţurilor la carburanţi nu va mai arăta la fel de bine, în ceea ce-i priveşte pe consumatorii români. Preţul mediu al carburanţilor vânduţi pe piaţa românească, este, în acest moment, de 1,20 euro pentru un litru de benzină de 95 şi 1,28 euro pentru un litru de motorină. La actualele niveluri, România are cel mai mic preţ la benzină din toate statele membre ale Comisiei Europene şi al treilea cel mai mic preţ la motorină, după Letonia şi Luxemburg, potrivit ultimelor date ale Oil Bulletin, serviciul de statistică al Comisiei Europene. Accizele la carburanţi vor creşte, de la 1 ianuarie 2014, din două cauze. Prima: Guvernul a decis suplimentarea accizei cu 7 eurocenţi pe litru de benzină sau motorină urmând ca din aceşti bani să fie finanţate proiectele de construcţie de autostrăzi. A doua: Pus în faţa unui curs valutar mai prietenos pentru contribuabili, dar mai dezavantajos pentru buget, Executivul a decis schimbarea modului de calcul al accizelor: la 1 ianuarie, acestea vor creşte şi cu valoarea medie anuală a inflaţiei din septembrie 2013. Dacă luăm în calcul şi efectul aplicării TVA la noile accize, vom avea o creştere a preţurilor la benzină şi motorină de circa 9 cenţi pe litru. Care va fi efectul în clasamentul european, dacă se iau în calcul actualele preţuri şi niveluri de taxare? Benzina de 95 va costa 1,29 euro pe litru, nivel la care nu va mai fi cea mai ieftină din Europa. Cele mai mici preţuri vor fi cele din Polonia, Luxemburg şi Estonia. Când vine vorba despre motorină, situaţia va fi şi mai rea. Preţul mediu va fi de aproximativ 1,37 euro pe litru. Va fi mai ieftin în Spania, Slovenia, Slovacia, Portugalia, Polonia, Malta, Luxemburg, Lituania, Letonia, Italia, Irlanda, Franţa, Estonia, Cehia, Croaţia, Bulgaria şi Austria. Cu alte cuvinte, motorina vândută în România va fi mai scumpă decât în majoritatea statelor europene. Eurostat - România a avut cea mai mare creştere procentuală a sectorului construcţiilor în trimestrul III comparativ cu precedentele 3 luni. România a avut o creştere a producţiei în construcţii de 8,5% în trimestrul al treilea al anului 2013 comparativ cu precedentele 3 luni, ţara înregistrând cel mai mare avans procentual trimestrial din Uniunea Europeană, a informat marţi Eurostat. Clasamentul Biroului european de statistica ia în considerare numai 17 state, ale Uniunii Europene, nefiind disponibile datele pentru 10 ţări membre, în timp ce pentru Finlanda informaţiile privind construcţiile pe trimestrul al treilea sunt declarate confidenţiale. Avansul sectorului construcţiilor în România fusese de 0,2% în trimestrul II din 2013, comparativ cu primele 3 luni ale anului. De asemenea, în trimestrul I al anului 2013 România înregistrase o scădere de 0,9% a producţiei în construcţii faţă de ultimele 3 luni ale anului 2012. Comparativ cu anul trecut, producţia în construcţii din România a avut un avans de 8,2% in trimestrul al III-lea al anului 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, ţara noastră situându-se pe locul al patrulea în UE la acest capitol.
Posted on: Wed, 20 Nov 2013 07:53:04 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015