Senatul României Direcţia presă, comunicare şi imagine REVISTA PRESEI - 22 NOIEMBRIE 2013 CAMERA DEPUTAŢILOR Valeriu Zgonea - „Bugetul Sănătăţii creşte cu 2,6 miliarde de lei. Desigur, nu este mare faţă de media europeană” Bugetul real al Ministerului Sănătăţii în 2013 a fost de 5,2 miliarde de lei şi va creşte cu 2,6 miliarde de lei, ajungând la 7,8 miliarde de lei, aceste fonduri nefiind mari faţă de media europeană şi faţă de nevoile sistemului, a spus, joi, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. Din punctul meu de vedere, sănătatea nu este un cost, sănătatea este o investiţie în viitor. Din păcate, performanţele sistemului sanitar românesc au scăzut până la un nivel îngrijorător, care pune în primejdie nu numai sănătatea generaţiei actuale, dar şi perspectivele de îmbunătăţire a capacităţii sistemului sanitar de a asigura o sănătate adecvată generaţiilor viitoare, a spus preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea. Valeriu Zgonea a precizat că statisticile plasează România pe primele locuri în Europa la prevalenţa unor boli grave, unele dintre ele eradicate de ceva vreme în alte ţări. Trebuie să punem accentul pe monitorizare şi prevenţie, trebuie să reabilităm medicina în mediul rural, unde în primăvara lui 2011 au fost desfiinţate, fără discernământ, dispensare şi spitale. Ştiu foarte bine că avem dificultăţi în susţinerea programelor de sănătate, a programelor de investiţii în infrastructură şi în aparatură medicală. Sunt probleme în asigurarea necesarului de medicamente şi de materiale sanitare. Salariile medicilor şi ale personalului medical sunt departe de nivelul salariilor din Uniunea Europeană, iar suma alocată pentru cheltuielile cu sănătatea în România este de trei ori mai mică decât media europeană, a mai spus Valeriu Zgonea. Preşedintele Camerei Deputaţilor a adăugat că bugetul alocat Sănătăţii pentru 2014 va fi mai mare decât cel din acest an. Am văzut în presă multe titluri care spuneau exact contrariul, că Sănătatea primeşte mai puţini bani. Adevărul este că bugetul Sănătăţii creşte. Anul acesta, Sănătatea a avut un buget de 8,7 miliarde de lei, dintre care 5,2 miliarde de lei pentru cheltuieli curente şi, separat, 3,5 miliarde de lei alocaţi pentru plata arieratelor. România, ca stat membru UE, a trebuit să se încadreze în prevederile Directivei europene 2011/7/UE, potrivit căreia statele trebuie să-şi plătescă facturile la maximum 60 zile. Ca atare, Guvernul USL a plătit facturile spitalelor la medicamente, care au fost lăsate cu restanţe de peste 300 de zile de către fosta guvernare, ceea ce a însemnat un cost de 3,5 miliarde de lei, a declarat Zgonea. El a precizat că bugetul real al Ministerului Sănătăţii în acest an a fost de 5,2 miliarde de lei, iar în 2014 bugetul Sănătăţii va fi în creştere cu 2,6 miliarde de lei, ajungând la 7,8 miliarde de lei. Desigur, bugetul nu este mare faţă de media europeană şi faţă de nevoile sistemului, dar este important faptul că se acordă mai mulţi bani, este important faptul că avem cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană şi în 2014 vom avea cel mai mare PIB de după Revoluţie, deci vom avea şanse să alocăm mai mulţi bani pentru Sănătate, pentru Educaţie, să ajungem la un nivel decent, să rezolvăm probleme care nu şi-au găsit rezolvarea în 20 de ani, a adăugat Zgonea. Preşedintele Camerei a mai spus că în 2014 cresc veniturile medicilor rezidenţi prin acordarea unei burse lunare neimpozabile de 150 de euro, dar şi sumele pentru investiţii şi dotarea cu aparatură medicală a unităţilor sanitare. Mai avem multe de făcut. Reducerea inechităţii şi inegalităţilor în asigurarea îngrijirilor medicale, înlăturarea barierelor geografice şi economice în accesul la îngrijiri medicale rămân unele dintre cele mai importante deziderate ale sistemului de sănătate din România. Avem nevoie de un sistem medical care să asigure accesul universal al populaţiei la îngrijiri medicale în funcţie de nevoile clinice, şi nu de posibilităţile de plată, să asigure întreaga gamă de servicii medicale, de la asistenţă primară, asistenţă comunitară, secundară şi spitalicească. De asemenea, trebuie să includă un sistem de îmbunătăţire a calităţii serviciilor şi minimalizarea erorilor şi, nu în ultimul rând, să asigure condiţii corespunzătoare de muncă şi salarizare întregului personal medical. Obiectivul general trebuie să fie îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea speranţei de viaţă pentru toţi cetăţenii şi a anilor de viaţă fără boală, a conchis Zgonea. Parlamentarii au depus câteva sute de amendamente la proiectul bugetului Parlamentarii încearcă să aducă bani pentru colegiile în care au fost aleşi şi solicită fonduri pentru autostrăzi şi modernizarea unor aeroporturi în bugetul de stat pentru anul 2014. Asta în condiţiile în care anul acesta aleşii nu vor putea depune amendamente pentru şcoli şi biserici. Spre deosebire de anii trecuţi, parlamentarii nu mai pot cere bani pentru şcoli sau biserici din colegiile lor deoarece acestea sunt finanţate din bugetele locale. Interdicţia nu a pus capăt valului de amendamente care însoţesc fiecare proiect de buget, deoarece aleşii s-au orientat către investiţii mai mari: drumuri, autostrăzi sau aeroporturi. Printre ei, se află şi fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu (PNL) care a cerut bani pentru modernizarea aeroportului din Iaşi şi pentru începerea construirii autostrăzii Iaşi-Târgu Mureş. Acesta chiar a ameninţat cu posibilitatea unei greve parlamentare dacă doleanţele sale nu vor fi satisfăcute. Noianul de amendamente a fost depus chiar dacă partidele de la putere au lăsat de înţeles într-o manieră destul de transparentă că nu agreează modificări la buget, aşa cum a fost el trimis de la Guvern. Astfel, George Scutaru (PNL) a spus că parlamentarii liberali nu vor putea depune amendamente decât în nume propriu, nu şi în al grupului din care fac parte. Termenul de depunere a amendamentelor expiră joi, la ora 14. Liderii USL şi-au fixat ca termen de adoptare a bugetului data de 3 decembrie. Ana Birchall vrea ca toţi investitorii interesaţi, din afara UE, să obţină mai uşor vize pentru România Deputatul PSD Ana Birchall va depune în Parlament o propunere legislativă care va facilita obţinerea vizei de România pentru toţi investitorii interesaţi din afara Uniunii Europene cu care România are regim de vize. Vizele nu vor mai fi o piedică în calea investitorilor interesaţi de ţara noastră. M-am hotărât să depun o iniţiativă legislativă prin care să asigur flexibilizarea procedurii de obţinere a vizelor de România pentru toţi investitorii din statele din afara spaţiului Uniunii Europene cu care România are regim de vize. Sunt convinsă că această simplă măsură, fără nici un cost bugetar, ci din contra aducător de venituri la bugetul de stat, va genera un plus considerabil de capital şi investiţii în ţara noastră, în foarte scurt timp, a declarat deputatul PSD Ana Birchall. PREŞEDINŢIE Traian Băsescu - Voi trimite bugetul înapoi dacă rămâne aşa Preşedintele Traian Băsescu avertizează majoritatea parlamentară că va trimite la reexaminare legea bugetului de stat pentru 2014 dacă rămâne aşa cum a adoptat-o Guvernul. Observaţiile făcute public de Băsescu vizează bugetul suplimentat al Ministerului Dezvoltării condus de Liviu Dragnea, pe care şeful statului îl suspectează că va alimenta cele două campanii în anul electoral care urmează. Voi trimite bugetul înapoi dacă rămâne aşa, a susţinut Băsescu intr-un interviu la B1. Potrivit cifrelor invocate de preşedinte, alocările pentru modernizarea satului cresc de la 199 la 800 de milioane, iar cele pentru infrastructură judeţeană de la 77 la 500 de milioane. De asemenea, 1,2 miliarde suplimentar pentru administraţiile locale. Dar în ce condiţii? În condiţiile în care toate acestea sunt finanţate şi cu bani europeni. În acest moment avem necheltuite vreo 3 miliarde de euro şi de la 1 ianuarie începe un alt exerciţiu bugetar, a obiectat Băsescu. Proiectul legii bugetului a ajuns în această săptămână în Parlament, urmând ca vineri şi sâmbătă să fie discutat în comisii şi până pe 2 decembrie votat în plen. Băsescu anunţă o premieră - Să atace a doua oară la CCR pragul de 30% la referendum Preşedintele Traian Băsescu a susţinut că nu exclude posibilitatea de a reveni la CCR cu Legea referendumului, pe problema modificării cvorumului, de la 50 la 30 la sută. Întrebat dacă respingerea de către Curtea Constituţională a sesizării sale cu privire la Legea referendumului reprezintă o înfrângere, şeful statului a răspuns negativ. Nefiind vot obligatoriu, trebuie să găseşti o formulă care să echilibreze lucrurile. Marea problemă pe care o am cu pragul de 30 la sută e că nu poţi să laşi în vigoare actuala Constituţie şi referendumul la 30 la sută. De-aia CCR a dat un an până la intrarea în vigoare. Avem şi un lucru legat de modul cum îşi exercită mandatele preşedintele şi Parlamentul, a spus preşedintele. Băsescu, prima reacţie în scandalul comisiilor: Terenul - achiziţionat cinstit, creditul e luat corect. USL face joc politic Să spunem că trece şi noua Constituţie şi Legea referendumului, iar Parlamentul e cel pe care îl vedeţi. Ce şanse are un preşedinte să îşi exercite mandatul dacă în Parlament e o majoritate de 70 la sută, iar revocarea se face cu 30 la sută? Nu am avut nicio reacţie la decizia CCR, aştept hotărârea, dar nu exclud posibilitatea să revin la CCR. Constituţia nu îl limitează pe preşedinte ca număr. Ar fi fără precedent în mandatele mele, dar gândiţi-va care este efectul intrării în vigoare a noii Constituţii, (...) dacă actuala majoritate este cea pe care o ştim? Să spunem că va ieşi (preşedinte - n.red.) Ungureanu, Boc sau Predoiu? Ce face preşedintele? Îl schimbă Parlamentul când vrea el. Prin modificarea Legii referendumului garantezi destituirea preşedintelui, devenim un stat instabil. Nu exclud că în intervalul celor 10 zile să revin cu noi argumente la Curtea Constituţională, a mai adăugat Traian Băsescu. Băsescu trimite spre reexaminare ordonanţa care permite majorarea indemnizaţiilor din Adunările Generale a Acţionarilor ale companiilor de stat Preşedintele Traian Băsescu trimite Parlamentului pentru reexaminare ordonanţa care permite majorarea indemnizaţiilor membrilor Adunărilor Generale a Acţionarilor (AGA) ale societăţilor în care statul e acţionar majoritar, precum şi asimilarea remuneraţiilor membrilor Consiliilor de Administraţie (CA) cu cele din companiile cu management privat. Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, preşedintele Băsescu a trimis, joi, Parlamentului cererea de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară. Solicitarea şefului statului vizează articolele 6 alin. 1 şi 14 alin. 1 şi 2 din ordonanţa guvernului. Articolul 6 alin. (1) al Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 prevede că „operatorii economici prezintă, în vederea aprobării, după consultarea prealabilă a organizaţiilor sindicale, bugetul de venituri şi cheltuieli însoţit de anexele de fundamentare, organelor administraţiei publice centrale ori locale, după caz, în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea sau în portofoliul cărora se află, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat cu excepţia societăţilor comerciale ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată care vor prezenta bugetul de venituri şi cheltuieli în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat“. Preşedintele arată că, având în vedere faptul că, pentru realizarea proiectelor bugetelor de venituri şi cheltuieli, este necesară convocarea cel puţin a unei adunări generale a asociaţilor, iar, potrivit Legii nr. 31/1990, termenul de convocare a acestor adunări este de 30 de zile, operatorii economici se vor afla în imposibilitatea de a transmite proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli în termenul stabilit de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat. Traian Băsescu susţine că, de aceea, este necesară fie modificarea acestui termen-limită, fie eliminarea sa. Articolul 14 alineatul (1) al Ordonanţei aprobată prin legea transmisă spre promulgare dispune că operatorii economici nu pot acorda membrilor adunărilor generale ale acţionarilor remuneraţii mai mari de 25% din indemnizaţia fixă lunară a directorilor generali/directorilor, pe şedinţă şi pentru mai mult de o şedinţă într-o lună, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate. „De regulă, mandatele de reprezentare în cadrul adunărilor generale ale acţionarilor sunt acordate de către autorităţile publice unor persoane ce au calitatea de angajaţi ai acestora, astfel că sunt deja remunerate de către respectivele autorităţi. Astfel, considerăm că remunerarea membrilor adunărilor generale ale acţionarilor nu este justificată, fiind necesară eliminarea sa din cuprinsul legii“, se arată în solicitarea preşedintelui. Alineatul (2) al articolului 14 din Ordonanţă prevede stabilirea nivelului remuneraţiilor membrilor consiliilor de administraţie, consiliilor de supraveghere şi directorilor care nu au fost numiţi în condiţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, în acelaşi mod în care sunt stabilite remuneraţiile prevăzute de aceasta. „Având în vedere modul diferit de selecţie a acestor persoane, stabilit de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, considerăm că extinderea aplicării modului de remunerare stabilit de acest act normativ şi asupra unor operatori economici care nu l-au implementat constituie o discriminare ce nu poate fi justificată, astfel încât considerăm necesară abrogarea alineatului (2) al Articolului 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013“, se arată în document. Legea de aprobare a Ordonanţei Guvernului 26/2013 a fost adoptată în 22 octombrie de Camera Deputaţilor, forul decizional în privinţa acestui act normativ. GUVERN Titus Corlăţean – “Am trimis în Rusia propuneri privind activitatea Comisiei pentru tezaur. Aşteptăm răspuns” România a trimis la Moscova, în toamna acestui an, o serie de propuneri privind reluarea activităţii Comisiei bilaterale privind tezaurul şi aşteaptă un răspuns în acest sens de la autorităţile ruse, a declarat ministrul de Externe, Titus Corlăţean. Şeful diplomaţiei a precizat că, în urma discuţiilor din 9 iulie cu omologul rus, Serghei Lavrov, privind necesitatea reluării activităţii Comisiei bilaterale româno-ruse care studiază problemele care provin din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv chestiunea Tezaurului, partea română a trimis o serie de propuneri părţii ruse. Am transmis în toamna acestui an, urmare a discuţiilor de la Moscova, o serie de propuneri. Aşteptăm, pe canale diplomatice, răspunsul, a declarat, la TVR, Corlăţean. Pe de altă parte, ministrul a spus că există nişte dificultăţi obiective legate de restructurarea părţii ruse a comisiei bilaterale. El a precizat că România face demersuri în continuare pentru reluarea activităţilor Comisiei îngheţate de mai mulţi ani. Sunt, se pare, dificultăţi obiective, ceea ce nu înseamnă că partea română nu rămâne extrem de activă pe această temă. De altfel, săptămâna trecută, noi ne-am reunit, partea românească, diferitele instituţii, reprezentanţi, colegii din Ministerul de Externe, am fost şi eu prezent la o parte a şedinţei noastre de pregătire, partea română şi pot să vă spun că vom face în continuare demersuri. Această comisie se va reîntâlni, este o decizie politică luată la nivelul miniştrilor de externe român şi rus, iar în ceea ce priveşte partea română, este şi mai tânără şi mai încăpăţânată şi are energia necesară să rămână ferm angajată pe această direcţie, a subliniat ministrul de Externe. La 9 iulie, Corlăţean declara că a propus părţii ruse, în vizita oficială la Moscova, reluarea lucrărilor comisiei mixte privind problemele istorice, inclusiv cea a Tezaurului, primind deschidere pentru fixarea unei date clare a viitoare reuniuni a comisiei. Putem discuta cu deschidere subiecte care prezintă o simbolistică specială, aparte, pentru cele două părţi, inclusiv - şi aceasta a fost propunerea pe care am făcut-o şi am primit deschidere - de a stabili o dată clară şi cu o agendă bine definită pentru o nouă reuniune a comisiei mixte româno-ruse, a afirmat Corlăţean, după întrevederea cu omologul rus Serghei Lavrov. El a mai precizat că din păcate după 2006 această comisie nu a mai avut reuniuni oficiale. Corlăţean a mai precizat că este satisfăcut de conţinutul şi spiritul deschis al discuţiilor de la Moscova. Şeful diplomaţiei afirma, la 21 iunie, la Gândul.live, că în actualul context al relaţiei politice cu Moscova se poate lucra raţional pentru a avea o agendă concretă a Comisiei mixte de istorici în care se discută şi problema Tezaurului României. El a arătat că o întâlnire a copreşedinţilor român şi rus a acestei comisii a avut loc în octombrie 2012 la Moscova şi urma să fie reluată discuţia în martie la Bucureşti, însă a fost amânată. Corlăţean a specificat că are speranţa personală că problema Tezaurului va fi reglată corect la un moment dat. Personal, am speranţa că acest lucru, care ţine de o simbolistică extrem de importantă pentru naţiunea română şi care, le-am spus-o ruşilor, se transferă generaţie de generaţie şi instituţiilor româneşti, fie BNR, fie MAE, după foarte mulţi ani care s-au scurs, cred că putem avea şi resursele interne şi maturitatea politică să ajungem la un anumit moment în situaţia de a regla corect această chestiune, mai spunea ministrul, la 21 iunie. Proiect MAE - Românii din străinătate vor putea accesa, din 2014, un centru unic de contact şi suport Cetăţenii români aflaţi în străinătate vor putea accesa, din vara anului viitor, un centru unic de contact şi suport, proiect iniţiat de Ministerul Afacerilor Externe. “Acest proiect este co-finanţat, într-un procentaj de 85%, din Fondul Social European, prin programul operaţional Dezvoltarea capacităţii administrative 20007-2013, axa prioritară II - îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare. “Acest proiect va fi un centru unic de contact pentru cetăţenii români din străinătate, va fi un punct de acces, un serviciu telefonic care va funcţiona non-stop, prin care cetăţenii români din străinătate vor putea apela şi adresa întrebări MAE relativ la problemele consulare cu care se confruntă în străinătate şi pe care doresc să le soluţioneze în timp real”, a spus spus Sorin Moise, secretarul general al MAE. El a subliniat că este nevoie de un asemenea serviciu şi pentru că numărul românilor din străinătate “a explodat” în ultimii ani. “În vederea identificării soluţiilor adecvate situaţiilor particulare existente în cadrul comunităţilor româneşti din spaţiul UE şi nu numai, precum şi în vederea întăririi legăturilor dintre România şi comunităţile româneşti din emigraţie, conform standardelor internaţionale în materie, Ministerul Afacerilor Externe trebuie să aibă un instrument eficient de comunicare cu cetăţenii, respectiv un instrument de monitorizare şi urmărire a modului în care problemele sesizate de cetăţeni au fost soluţionate de personalul MAE”, se arată în prezentarea centrului. Printre obiectivele proiectului se află: ameliorarea sensibilă a problematicii legată de necunoaşterea de către cetăţenii romani a drepturilor şi obligaţiilor pe care le au într-o ţară străină; creşterea gradului de satisfacţie în rândul publicului prin oferirea posibilităţii de a accesa informaţii cu caracter consular în timp util; îmbunătăţirea serviciilor consulare adresate cetăţenilor români aflaţi în străinătate. Un alt obiectiv îl reprezintă promovarea şi sprijinirea intereselor cetăţenilor români şi realizarea activităţilor consulare prin: creşterea vitezei de răspuns la solicitările primite de la cetăţeni, prioritizarea problemelor semnalate sau realizarea unei baze de date centralizate cu soluţiile propuse de personalul consular pe diferite problematici şi descrierea practicilor de succes cu referire la acestea. Pentru acoperirea respectivelor obiective, se doreşte implementarea unui Sistem Informatic Integrat de tip “Contact Center”. Respectivul sistem va permite, printre altele, preluarea într-un mod unitar a cererilor cetăţenilor referitoare la cazuistica specifică pe diverse canale de comunicare (telefon, web, mail, instant messaging), clasificarea şi tratarea cazurilor preluate pe diversele canale de comunicare, transmiterea de mesaje automate de răspuns la cazurile semnalate (pe email, telefon) către cetăţeni, acolo unde este posibil. Bani din Fondul de rezervă pentru primării - Guvernul transferă 3,5 milioane de lei pentru iarnă Bugetul pe acest an al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a fost suplimentat de Guvern, din Fondul de rezervă bugetară, cu 3,5 milioane lei, bani care vor fi transferaţi autorităţilor locale pentru finanţarea cheltuielilor urgente specifice sezonului rece. Transferul de fonduri a fost aprobat în şedinţa de miercuri a Guvernului, prin hotărâre, fără ca Executivul să anunţe aprobarea actului, la finalul şedinţei. Banii vor fi împărţiţi prin ordin al ministrului de resort, vicepremierul Liviu Dragnea, pe baza solicitărilor fundamentate ale unităţilor administrativ-teritoriale, se arată în actul normativ. Legea finanţelor publice locale stabileşte că bani din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului sunt repartizaţi unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, doar pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar. Iniţial, argumentul invocat de Ministerul Finanţelor pentru transferul de bani către primării, prin derogare de la lege, era că, potrivit prognozei meteorologice, va exista un proces de transfer al maselor de aer arctic în Europa, rezultând geruri anormale pentru perioada următoare, ceea ce va determina creşterea consumului prognozat de energie electrică şi termică pe perioada sezonului rece. Ulterior, Ministerul Finanţelor a schimbat argumentul prin care primarii vor încasa, pe final de an, de la Guvern, bani din Fondul de rezervă bugetară, prin derogare de la lege, renunţând la explicaţia cu gerul arctic şi motivând de această dată că este nevoie de bani pentru agent termic în sezonul de iarnă. Astfel, argumentul prezentat acum de Finanţe, după modificarea notei de fundamentare aferente ordonanţei de urgenţă pregătită în acest sens, este că în perioada sezonului rece va creşte consumul de energie electrică şi termică, astfel că pentru autorităţile locale se impune finanţarea unor cheltuieli urgente pentru asigurarea agentului termic pentru populaţie, pentru perioada friguroasă. În caz contrar, susţin Finanţele, există riscul ca autorităţile locale să nu poată asigura stocurile necesare furnizării în condiţii optime a agentului termic pentru populaţie pentru perioada friguroasă în anul 2013. Lista de medicamente compensate se schimbă, iar cardurile de sănătate ar putea fi distribuite prin poştă Specialiştii analizează mai multe dosare pentru introducerea în listă a mai multor medicamente, lista cu pastilele compensate nu a mai fost modificată din 2008 - a declarat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, joi, la Health Forum. Comisiile ministeriale vor revizui protocoalele terapeutice, pentru ca, pe baza lor, anumite medicamente să fie folosite la nivel de generice. Este prima dată când facem demersuri de modificare la lista de compensate pe alte principii. S-a lucrat în iulie pe norme, criterii, au fost perioade în care industria a depus dosarele pe medicamentele care se vor introduse pe listă, pentru că au fost multe dosare şi avem o capacitate medicală limitată. Avem puţini specialişti, îi numărăm pe degetele de la o mână. Ei trebuie să facă o evaluare corectă, a declarat ieri ministrul Sănătăţii. Cardurile de sănătate ar putea fi distribuite începând de anul viitor şi vor ajunge la populaţie prin intermediul poştei. Dacă se iau toate avizele sper să se rezolve în maxim două săptămâni. (...) În vară vom avea toate cardurile tipărite şi sper ca până la toamnă să fie distribuite, a declarat ministrul Eugen Nicolăescu. Bugetul alocat de stat Agriculturii va creşte anul viitor cu 7%, la 5,88 miliarde de lei Bugetul alocat de stat pentru Agricultură, aprobat de Guvern, va creşte anul viitor cu aproape 7% faţă de cel din 2013, de la 5,5 miliarde lei la 5,88 miliarde lei, şi se află în dezbaterea comisiilor parlamentare, potrivit ministrului de resort, Daniel Constantin. Este un buget care reflectă în mare parte formele de sprijin pe care le vom acorda anul viitor. Principala majorare de care beneficiază bugetul este la capitolul cofinanţare, pentru că sperăm să avem două programe de dezvoltare rurală şi avem nevoie de sume pentru cofinanţarea măsurilor, a declarat joi Constantin, într-o conferinţă de presă. La capitolul ajutoare de stat, suma este de 2,365 miliarde de lei. Mâine încep audierile în comisiile de specialitate din Parlament. Acţiunile noi pe care le vom sprijini se referă la ajutorul de minimis pentru tancurile de răcire de lapte, plăţile naţionale complementare, a mai spus ministrul. Anul viitor va fi menţinut ajutorul pentru subvenţia preţului pentru motorina utilizată în agricultură. Negocieri între Federaţia Sanitas şi ministrul Eugen Nicolăescu Ministerul Sănătăţii vrea să transfere un sfert din serviciile medicale care se acordă în spitale medicilor de familie şi ambulatoriilor. Astfel crede ministrul Eugen Nicolăescu, că se vor face economiile necesare pentru funcţionarea sistemului. Autorităţile au explicat astăzi cum se va împărţi în anul 2014 bugetul alocat sănătăţii, unul din principalele motive pentru care protestele sindicaliştilor de la Sanitas din această toamnă ar putea culmina cu o grevă generală, programată pentru săptămâna viitoare. Adriana Turea. Dacă în anul 2013 CNAS estimează să execute 2,37 de miliarde de lei pe ambulator, deja pe 2014 estimăm un procent de 3 miliarde de lei. Cu creşteri importante la medicina primară, cu creşteri importante la specialităţile clinice, cu creşteri foarte importante la specialităţile paraclinice, la centrele multifuncţionale. Eugen Teodorovici – „O absorbţie ridicată a fondurilor europene reprezintă un indicator pentru investitorii străini” Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, consideră că absorbţia fondurilor europene nu este un scop în sine, însă, o absorbţie ridicată reprezintă un semnal pozitiv pentru investitorii străini care vor vedea în acest lucru un semn al stabilităţii mediului economic. “Atunci când acest nivel de absorbţie va fi din ce în ce mai ridicat, cei care vor dori să investească în ţara asta vor avea un motiv în plus s-o facă, pentru că se vor uita şi se vor gândi că poate o absorbţie ridicată înseamnă automat un proces de achiziţii mai bun, transparenţă mai mare, o abordare coerentă în mediul economic şi aşa mai departe. Eu nu mi-am propus creşterea absorbţiei ca un obiectiv anume, ci ca un indicator, pentru că toate măsurile pe care noi le luăm în sistem ar trebui să ducă la o astfel de creşteri de absorbţie”, a declarat Teodorovici, joi, la forumul “Fondurile Europene 2014-2020 România: O nouă abordare”. Ministrul Fondurilor Europene a reamintit că, în prezent, în România se înregistrează un procent de 26 % rată a absorbţiei, iar până la finalul anului se doreşte ajungerea la un procent de 30%. “România încheie anul pe primul loc în ceea ce înseamnă rambursări de fonduri dintre toate statele membre, cu peste 75% creştere faţă de perioada 2008-2012. Anii 2014 şi 2015 vor fi doi ani foarte dificili. Pe de-o parte, având în vedere că s-a aprobat la nivel european extinderea cu un an de zile pentru România şi Slovacia pentru a putea cheltui sumele necheltuite când a trebuit, asta înseamnă că se împinge efortul pe următorii doi ani de zile, pe de altă parte, se suprapun cele două miliarde de programare actuală cu 2014-2020. Asta înseamnă că noi, anul viitor, ar trebui să tindem către o ţintă de cel puţin 6-7 miliarde de euro”, a mai spus Eugen Teodorovici. El a adăugat că România şi-a propus ca cele 43 de miliarde de euro pe care le va primi pentru următoarea perioadă să le cheltuiască în baza unor priorităţi stabilite în acord de parteneriat cu Bruxelles-ul, iar comentariile din partea Comisiei Europene să fie primite în luna decembrie. “Acest document sper să fie aprobat de Comisia Europeană în luna februarie-martie anul viitor, după care să aprobăm acele documente care stabilesc clar pe ce se vor duce banii, care vor fi regulile, mecanismul de implementare. Important este că noi vrem să începem implementarea proiectelor. (...) Se spune foarte clar în regulament că după 1 ianuarie 2014, orice cheltuială este eligibilă. Asta înseamnă că noi, din bugetul de stat, putem să avansăm sumele necesare pentru a demara din prima parte a lui 2014 primele proiecte. Asta poate să aducă în România, chiar din primul an, o rată de absorbţie aproape sau poate chiar egală cu ceea ce România a avut în primii şase ani de zile sub actualul cadru financiar”, a mai declarat Teodorovici. Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu, prezent la forum, a arătat că absorbţia fondurilor trebuie făcută în primul rând pe domeniul infrastructurii, şi apoi pe domenii precum politici publice. “Sunt două teritorii pe care se va putea face absorbţia, e un teritoriu, pe care eu îl văd ca imperativ, cel al infrastructurii, dacă nu reuşim să absorbim fondurile de infrastructură şi să dezvoltăm autostrăzile şi căile ferate, capacitatea României de a se dezvolta economic privat va fi dramatic afectată. Apoi, sunt chestiunile de politici, ceilalţi bani pe care noi ca cetăţeni alegem un guvern care să decidă unde vrea să investească, şi aici avem politici diferite, de la ţară la ţară”, a declarat Bogdan Olteanu. Victor Ponta - Menţinem acciza de 7 cenţi la carburant; Băsescu putea să nu semneze acordul FMI, dar a semnat” Guvernul va menţine prevederile proiectului de buget pe anul viitor, inclusiv introducerea accizei de 7 euro cenţi la litrul de carburant, deoarece au fost negociate cu FMI şi CE, iar preşedintele Traian Băsescu a semnat acordul cu aceste instituţii deşi putea să nu semneze, afirmă premierul Ponta. Este negociat cu partenerii noştri internaţionali tot ceea ce este prevăzut în buget şi, da, tot ceea ce am negociat cu partenerii noştri internaţionali ţinem. Dacă preşedintele Băsescu este împotriva acordurilor noastre cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, avea dreptul să nu semneze acordul. A semnat. Acum, dacă din motive strict populiste se opune...dar, sincer, eu nu cred că se va opune, că nu l-am văzut să mai spună lucruri serioase în ultimul timp, a spus Ponta. Premierul a arătat că preşedintele nu are dreptul de a lucra la proiectul de buget pe anul viitor, domeniu în care propunerea aparţine Guvernului, iar decizia finală revine Parlamentului, şi a explicat că în buget sunt asigurate sumele aferente cofinanţării proiectelor cu finanţare comunitară. Preşedintele României, conform Constituţiei, nu are niciun drept şi nici nu va avea un asemenea drept de a lucra pe proiectul de buget. I-am dat buget la Administraţia Prezidenţială, are buget destul, să-l cheltuiască cum doreşte anul viitor, restul propunerii aparţine Guvernului şi decizia, Parlamentului. Fondurile europene sunt Programele Operaţionale Sectoriale şi Programul Operaţional Regional, absolut toate blocate până anul trecut şi deblocate şi aflate în acest moment în derulare normală - sunt şi supra-contractate, inclusiv la Programul Operaţional Regional, unde contractarea este undeva spre 115-120% faţă de fondurile alocate - începem Programul 2014-2020, unde de asemenea avem finanţate atât infrastructura, mediul, resurse umane. Deci, fondurile europene au nevoie din bugetul de stat de partea de cofinanţare, care este asigurată în totalitate prin proiectul de buget, a spus Ponta. El a adăugat însă că nu ştie despre ce bani în plus este vorba în buget, având în vedere că în acest an au fost achitate arierate, şi că nu crede că preşedintele va bloca creşterile de pensii şi de salarii pentru profesorii debutanţi şi medicii rezidenţi şi nici creşterea salariului minim. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la B1, că va trimite înapoi bugetul de stat pe 2014, dacă se păstrează creşterea accizei la benzină cu 7 euro cenţi şi se menţine creşterea cu o mie de miliarde la ministerul Dezvoltării, condus de Liviu Dragnea. El a arătat că această creştere merge la regenerare urbană a municipiilor şi oraşelor, la modernizarea satului românesc, unde cresc alocările de la 199 de milioane la 800 de milioane şi la infrastructură de nivel judeţean, unde alocările cresc de la 77 de milioane, la 100 de milioane. Asta înseamnă o alocare suplimentară de 1,2 miliarde, pentru administraţiile locale, în condiţiile în care toate aceste programe sunt finanţate şi cu bani europeni, a mai declarat Băsescu. Eugen Nicolăescu – „Aşteptăm avizul Comisiei Europene pe pachetul de servicii care va fi introdus din 2014” Comisia Europeană urmează să dea avizul pe pachetul de servicii care va fi introdus din 2014, după care documentul va fi supus adoptării, pachetul minimal urmând să fie finanţat exclusiv de la bugetul de stat, a declarat, joi, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Aşteptăm, sper eu foarte curând, avizul Comisiei Europene pe pachetul de bază, şi în această situaţie el poate fi supus mai departe adoptării, iar noi, în continuare, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională, să ne pregătim de introducerea lui. De asemenea, procedura este şi pentru pachetul minimal, care va fi finanţat exclusiv din bugetul de stat, a spus Eugen Nicolăescu. Ministrul Sănătăţii a mai spus că specialiştii instituţiei sunt pregătiţi să evalueze modul în care toate aceste reforme se vor regăsi în sistemul sanitar românesc. Cred că, în acest moment, bugetele (MS şi CNAS - n.r.) sunt cele pe care Guvernul şi le-a asumat şi înaintat Parlamentului. Începând de mâine (vineri, n.r.) vor începe dezbaterile în comisiile de specialitate şi, probabil, până la mijlocul lunii decembrie vor fi adoptate. La fiecare procent economisit la spital, înseamnă că putem să facem între de cinci şi 20 de ori mai multe servicii medicale pre-spital, a mai spus ministrul Sănătăţii. Întrebat care este stadiul noii liste de medicamente compensate, ministrul a spus că specialiştii lucrează la ea de opt luni. Se munceşte de opt luni de zile la actualizarea acestei liste şi numai cine nu vrea nu ştie acest lucru. Avem puţini specialişti în evaluarea tehnologiilor medicale. Dacă vreţi îi numărăm pe degetele de la o mână. Pe site-ul MS s-au afişat primele procese verbale sinteză de evaluare, cred că sunt până acum vreo 50 de dosare evaluate. Ştiu că până la sfârşitul săptămânii vor mai ieşi cu aproximaţie 50 de dosare, iar săptămâna viitoare încă 50. Cu alte cuvinte, procesul este în curs. Dacă acum putem vorbi de aproximativ 150-160 de molecule noi, problema noastră este ca să introducem pe piaţă acele molecule care, conform criteriilor medicale, pot să intre la compensare, la rambursare pe piaţă aceasta este problema fundamentală, pentru că vorbim de banul public, a precizat ministrul Sănătăţii. Eugen Nicolăescu a mai spus că, potrivit calendarului stabilit cu FMI şi Comisia Europeană, 31 decembrie este data pentru prezentarea listei noi de medicamente compensate. Vom avea 100 de medicamente deja până la 24-25 noiembrie. Până la 1 decembrie le vom avea pe toate 150-160, urmând ca în cursul lunii decembrie să facem procesul legal de transparenţă decizională, aşa cum prevede legea, şi apoi demersurile de aprobare, a explicat ministrul Sănătăţii. Liviu Voinea – „Sănătatea este al doilea sector ca pondere a cheltuielilor bugetare” Sănătatea este al doilea sector ca pondere a cheltuielilor bugetare, primul fiind asistenţa socială, care include pensiile, a declarat, joi, la Parlament, ministrul pentru Buget, Liviu Voinea. “(La Sănătate - n.r.) 4,3% este propunerea noastră pentru anul 2014 comparativ cu 4% pentru 2013. Dacă luăm în calcul arieratele 4,2% pe 2013. Raportat la 6% din PIB, este puţin raportat la media europeană care este tot în jur de 6%, este iarăşi puţin. Trebuie să ne uităm la prinderea cheltuielilor bugetare pentru Sănătate din totalul cheltuielilor bugetare şi aceasta a crescut constant. Dacă în 2010 era 9,6%, în 2012 era 10,7%, urmând ca anul viitor să reprezinte 12,2%. Sănătatea este al doilea sector ca pondere totală a cheltuielilor bugetare, primul este asistenţa socială care include în primul rând pensii. Sănătatea este o prioritate şi acest lucru se vede în alocarea bugetară pentru acest sector. 12,2% din bugetul României pentru Sănătate, 12,2% media europeană a cheltuielilor pentru Sănătate. Raportat la media europeană, suntem exact acolo ca procent din cheltuielile totale ale bugetului”, a explicat ministrul, într-o dezbatere. Potrivit acestuia, cheltuielile în Sănătate pe post finanţat au crescut de la 95.000 lei în 2009 la 160.000 lei în 2014. Demnitarul a susţinut că a propus sindicatelor din domeniul sanitar să existe o bugetare pe bază de performanţă, iar creşterile viitoare ale bugetului Ministerului Sănătăţii să fie raportate şi condiţionate de nivelul de atingere al unor indicatori de performanţă. Scopul este a vedea dacă această creştere a finanţării produce şi rezultatele aşteptate, în sensul îmbunătăţirii calităţii serviciilor, a precizat Voinea. Remus Pricopie – „Preţul manualelor pentru clasele I şi a II-a va rezulta în urma licitaţiei” Preţul manualelor pentru clasele I şi a II-a va rezulta în urma licitaţiei care urmează să aibă loc, a declarat, joi, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. Ministerul Educaţiei va declanşa procedura de licitaţie. Preţul manualelor şi bugetul asociat manualelor va rezulta în urma licitaţiei care urmează să aibă loc. Estimările noastre sunt făcute deja şi ne vom încadra în bugetul pe care îl avem la dispoziţie. Avem chiar rezervă să folosim fonduri structurale în cazul în care, să zicem, nu ne ajung banii din buget, să avem fonduri structurale pe care să le accesăm şi să acoperim valoarea acestor manuale, a spus Remus Pricopie. Ministrul a fost întrebat dacă va fi publicat ordinul de ministru prin care se stabileşte metodologia pentru noile manuale de clasele I şi a II-a, în condiţiile în care unii editori au anumite comentarii. Au existat, de-a lungul timpului din partea unor editori, o serie de comentarii, acestea ajung la dumneavoastră (presa n.r.), dar la Ministerul Educaţiei nu au ajuns. Deci noi tot ce am primit la nivelul Ministerului Educaţiei am analizat, sunt multe lucruri pe care le-am integrat şi o să merg la minister să verific dacă există sau nu aceste comentarii. Dacă există ne vom uita pe ele, dar decizia va fi luată azi - mâine. Altfel ajungem să nu ne mai încadrăm în calendar. (...) Banii există. Eu m-am întâlnit cu editorii, această Asociaţie a Editorilor, şi înainte de a declanşa orice procedură şi din acea întâlnire eu le-am prezentat ceea ce urmează să se întâmple, ceea ce ne gândim noi, le-am cerut părerea, le-am spus că vreau să fim parteneri în acest proces. Dumnealor au transmis câteva mesaje. Mi-au mulţumit pentru întâlnire. Mi-au spus că nu s-au mai întâlnit cu un ministru al Educaţiei de mult timp, ceea ce pe mine m-a surprins. Mi-au spus că preţurile la care sunt cumpărate manualele de către ministerul Educaţiei sunt, pur şi simplu, preţuri derizorii. Ne-am uitat la cifre, le-am spus că tind să le dau dreptate şi că mă interesează să existe o piaţă a manualelor aşezată pe principii corecte, nu pe cel al subfinanţării, a precizat Remus Pricopie. Dan Şova – „Începem licitaţia şi construcţia pe cei 53 de kilometri de autostradă Câmpia Turzii - Târgu Mureş” Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, Dan Şova, a declarat, joi, la Cluj, că este pregătit studiul de fezabilitate actualizat şi că vor începe licitaţia şi construcţia pe cei 53 de kilometri de autostradă de la Câmpia Turzii la Ogra (Târgu Mureş). Dan Şova a spus că fondurile pentru construcţia tronsonului Câmpia Turzii-Ogra (Târgu Mureş) provin din fondurile europene de coeziune. La Autostrada Transilvania se lucrează deja la licitaţie, deci Sebeş-Turda nu face parte din traseul iniţial al Autostrăzii Transilvania. Pe Suplacu de Barcău-Borş sunt alocări bugetare pentru anii 2014-2016 pentru a se termina cei 64 de kilometri şi pot să vă spun în premieră, am luat decizia, avem studiul de fezabilitate actualizat, începem licitaţia şi construcţia pe cei 53 de kilometri de la Câmpia Turzii la Ogra Târgu Mureş, din fonduri europene, din fonduri de coeziune, a spus Şova. Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, preciza în 21 octombrie, ca răspuns unei interpelări a deputatului de Suceava Ovidiu Iane privind autostrada Iaşi - Târgu Mureş, că tronsonul Câmpia Turzii - Târgu Mureş a fost cuprins ca şi secţiune în cadrul Autostrăzii Transilvania, având o lungime de 55,2 kilometri cu un cost mediu de realizare de zece milioane de euro pe kilometru. Pentru 96% din drumurile din ţară sunt încheiate contracte pentru deszăpezire Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova, a declarat, joi, că pentru 96 la sută din drumurile din ţară sunt încheiate contracte de deszăpezire, probleme fiind cu drumuri naţionale din Bacău şi Vrancea, unde nu vrea nimeni să meargă. Dan Şova a declarat, la deschiderea centurii ocolitoare a municipiului Cluj-Napoca pe relaţia Vâlcele-Apahida, că doar câteva drumuri din Bacău şi Vrancea nu au contracte pentru deszăpezire. În cursul zilei de ieri (miercuri - n.r.) erau acoperite 96 la sută din teritoriul naţional, puţinele care nu erau acoperite erau un grup de DN-uri în Bacău şi trei drumuri în Focşani. Nu vrea nimeni să meargă acolo. S-a încercat tot ce este omeneşte posibil, vor fi acoperite cu utilajele de la Regionala Iaşi şi de la districtul Focşani, dacă nu vom găsi până la urmă. Nu vrea nimeni să deszăpezească la Focşani, mi-e imposibil să înţeleg de ce, probabil din cauza faptului că este zăpadă mare. Era 96 la sută acoperit, pe site-ul CNADNR sunt afişate 10 pagini, găsiţi toate drumurile, toate firmele, cu toţi responsabilii, este transparenţă totală, a spus Şova. În 31 octombrie, Dan Şova anunţa, la Sibiu, că se încheiaseră contracte de deszăpezire pentru 56 la sută din kilometrii de drum naţional şi autostradă din România, urmând ca până în 15 noiembrie să fie finalizate toate contractele. ALTE AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII PUBLICE George Maior, audiat în comisia SRI - România nu a colaborat cu NSA Şeful SRI, George Maior, a fost audiat, joi, în comisia parlamentară privind controlul SRI. George Maior a prezentat un bilanţ asupra activităţii serviciului de informaţii pe care îl conduce. Directorul SRI a explicat, jurnaliştilor, că România nu a colaborat cu NSA: Nu am avut niciun protocol cu NSA pentru interceptarea telefoanelor. Pe teritoriul României nu au fost efectuate interceptări telefonice de către NSA . Maior a precizat că siguranţa naţională este principalul obiectiv al SRI şi a spus că încearcă să nu se implice în bătăliile politice. PICCJ - Procurorii nu pot fi obligaţi să se prezinte în faţa comisiilor parlamentare Procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în faţa comisiilor parlamentare, ei putând fi supuşi doar controlului judecătoresc şi celui al CSM, arată Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ). Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), procurorii pot participa, în mod excepţional, la aceste comisii, doar pentru a-şi exprima punctul de vedere cu privire la aspecte tehnice. Printr-o hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 24 mai 2007 s-a stabilit că procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitate de martori în faţa Comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor constituţionale, fac parte din autoritatea judecătorească. Totodată, s-a hotărât că, în mod excepţional, pot participa în calitate de invitaţi la aceste comisii, atunci când este necesară clarificarea unor aspecte de natură tehnică sau a unor informaţii de interes public se arată în răspuns. Reprezentanţii PICCJ precizează că procurorii pot fi supuşi doar controlului judecătoresc privind legalitatea actelor şi măsurilor dispuse în cauzele pe care le instrumentează, precum şi controlului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) exercitat în materie disciplinară. Florin Dănescu (ARB): Insolvenţa în România reprezintă 20% din PIB Gradul de insolvenţă existent la nivel naţional este de 20% din Produsul Intern Brut /PIB/, în timp ce activele bancare din România se ridică la 64% din PIB, a declarat, joi, într-o conferinţă de specialitate, Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor /ARB/. “La nivel european, efectul de multiplicare bancar se traduce în 366% din PIB-ul european active bancare, iar 200% înseamnă creditare comparabilă cu PIB-ul european. În România discutăm de 64% active bancare din PIB. Deci, nu vorbim în România de o bancarizare exagerată, dimpotrivă. Fondurile structurale sunt esenţiale pentru acoperirea gap-ului existent între România şi celelalte ţări europene (...) Noi, băncile, ca şi celelalte industrii, urmărim o dinamică mai bună a economiei româneşti. Dacă înregistrăm la nivel naţional o insolvenţă de 20% din PIB şi înţelegem că de la astfel de cifre creează o neîncredere generalizată şi o restricţie a participării jucătorilor în parteneriate ... De asemenea, 40% din creditarea neguvernamentală se acordă IMM, dar numai jumătate dintre acestea se califică pentru a primi credite. Înţelegem, astfel, nevoia considerabilă a capitalizării companiilor din România, dar nu numai a celor româneşti”, a spus Dănescu. Potrivit reprezentantului ARB, pe tema fondurilor europene, băncile îşi arogă o contribuţie esenţială la gradul de absorbţie existent la ora actuală. “S-a discutat destul de mult despre subiectul fondurilor europene. De ce s-ar continua astfel de discuţii? Pentru că fondurile structurale în România au o importanţă specifică. Dacă plecăm de la realităţile economiei româneşti şi constatăm că acumularea de capital nu este una comparabilă cu cea europeană, înţelegem că factorul de multiplicare al unui euro din fonduri structurale este covârşitor mai mare în România decât ţările europene, în general. Fondurile structurale devin de importanţă absolut prioritară, iar noi, băncile, ne bucurăm să fim solicitaţi în administrarea acestor fonduri (...) Suntem absolut onoraţi şi înţelegem rolul nostru economic şi social din perspectiva creşterii gradului de absorbţie prin contribuţia băncilor în România. Cred că experienţa este esenţială, pe care trebuie să o complementăm acolo unde aceasta nu este. Băncile pot aduce acest bagaj de experienţă în creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale în România”, a explicat preşedintele executiv al ARB. Florin Dănescu a apreciat, totodată, că “piaţa liberă înseamnă riscuri, iar eliminarea acestora înseamnă ieşirea de pe piaţa liberă”. “Suntem de acord cu faptul că numărul mare de riscuri duce la refuzul unei decizii de business. Băncile constată aceeaşi abordare şi la nivel european, în general, apropo de riscuri. Există o notă de poziţie a Federaţiei Europene a Băncilor, care spune că piaţa liberă înseamnă riscuri, dar dorinţa de reglementare spre eliminarea riscurilor înseamnă ieşirea din piaţa liberă. Asociaţia Română a Băncilor este absolut doritoare de participare la acest proiect al fondurilor structurale pentru România, dar suntem atenţi, în acelaşi, timp la riscul reputaţional, cu atât mai mult cu cât industria bancară consideră că există o mare diferenţă între percepţie şi realitate”, a afirmat Dănescu. Două bănci din România amendate pentru discriminare Două bănci din România au fost amendate cu 4.000 de lei, fiecare, pentru, discriminare indirectă. Decizia a fost luată de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării după ce acestea au refuzat să acorde un credit solicitat pentru adaptarea locuinţei unei persoane cu dizabilităţi la nevoile sale. Motivul? Acesta nu îndeplinea criteriile necesare pentru un astfel de credit şi nu poate restitui întreaga sumă împrumutată cu tot cu dobânzile aferente, deşi acestea sunt plătite de către stat. În plus, băncile nu i-au spus solicitantului care sunt criteriile pe care le încalcă. Cristian Buşoi – „Doar 16,8 miliarde de lei din bugetul CNAS pentru 2014 provin din contribuţia la sănătate” Bugetul CNAS pe 2014 este de 22,55 miliarde lei, din care 16,89 miliarde lei reprezintă suma încasată din contribuţia la sănătate, restul fiind din alte surse, astfel că nu se poate vorbi despre schimbarea destinaţiei banilor colectaţi, a declarat, joi, preşedintele CNAS, Cristian Buşoi. Tot referitor la anul viitor, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a subliniat că o prioritate este găsirea de soluţii pentru îmbunătăţirea colectării contribuţiilor. Vorbim în 2014 despre un buget de 22.559.648.000 lei, din care încasările la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate reprezintă 16.899.200.000 lei, alţi 4.502 998.000 lei sunt transferuri de la bugetul de stat, iar 1.090.000.000 lei, bani din taxa clawback. De aceea, în 2014, trebuie găsite soluţii pentru îmbunătăţirea colectării, a spus Cristian Buşoi. Pe de altă parte, tot potrivit preşedintelui CNAS, în 2014 se anunţă alte câteva provocări, una dintre acestea vizând managerii spitalelor, care are trebui să încerce rezolvarea în afara spitalului, adică în ambulatoriu, a cazurilor care pot fi tratate în acel sistem. Ministrul Sănătăţii a anunţat recent că 30-40 la sută din serviciile diagnosticate în spital ar putea fi diagnosticate în ambulator, iar pentru 2014, pentru început, cam 10 la sută dintre cele 40 la sută ar putea fi tratate în ambulatoriu. Astfel, managerii vor reuşi să urce cu între 5 şi 20 la sută ponderea serviciilor din pre-spital. Economiile făcute în spital, prin transferarea serviciilor în ambulatoriu, ar putea fi folosite pentru creşterea veniturilor medicilor, dar şi pentru mai buna funcţionare a unităţilor sanitare, a mai spus Buşoi. Referitor la noua listă de compensate, preşedintele CNAS a spus că Ministerul Sănătăţii evaluează cele 141 de medicamente, după care va face şi CNAS propria evaluare. Ar putea fi selectate toate sau numai anumite medicamente, sigur trebuie să evaluăm impactul financiar. De asemenea, totodată, taxa clawback va fi menţinută şi în 2014, a mai spus Buşoi. În privinţa tratamentelor în străinătate, preşedintele CNAS a spus că bugetul pentru acestea a crescut, însă se înregistrează o datorie de 585 milioane lei, care va fi dată cu prioritate către Germania, Franţa Austria, Italia şi Spania, unde au fost acumulate cele mai mari plăţi restante. ACTUALITATE Iniţiativa de retragere a distincţiei lui Laszlo Tokes, extrem de preocupantă. Este un gest de umilire a comunităţii maghiarilor din România Iniţiativa de retragere a distincţiei acordate lui Laszlo Tokes reprezintă o acţiune extrem de preocupantă, un gest de umilire a comunităţii etnicilor maghiari din România, având scopul de intimidare acelor care solicită autonomia maghiarilor, apreciază Ministerul ungar de Externe. Iniţiativa de retragere a distincţiei acordate eurodeputatului Laszlo Tokes reprezintă un gest de umilire a comunităţii maghiarilor din România, având scopul de intimidare a celor care solicită autonomie pentru maghiarii din România, se arată într-un comunicat al Ministerului ungar de Externe, citat de MTI. Ministerul ungar de Externe a aflat cu dezamăgire că membrii Consiliului de Onoare al Ordinului Steaua României au stabilit că Laszlo Tokes nu este demn de această decoraţie, precizează MAE ungar. România are dreptul suveran de a selecta personalităţile care să fie decorate şi pe cele ale căror decoraţii trebuie retrase, dar retragerea distincţiei lui Tokes este extrem de preocupantă, precizează MAE ungar. Membrii Consiliului de Onoare al Ordinului Steaua României au decis, miercuri, să propună preşedintelui Traian Băsescu retragerea distincţiei oferite europarlamentarului Laszlo Tokes, a declarat Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române. Decizia a fost luată cu cinci voturi pentru şi o abţinere. Anterior, Tokes a părăsit şedinţa Consiliului în semn de protest faţă de refuzul membrilor de a-i permite să fie apărat de un avocat. Preşedintele Traian Băsescu este cel care decide retragerea sau nu a disticţiei acordate lui Laszlo Tokes, hotărârea luată miercuri de Consiliul de Onoare fiind doar o propunere, a precizat preşedintele Academiei Române. Primele sisteme europene de radionavigaţie prin satelit au fost aprobate de Parlamentul European Parlamentul European a aprobat miercuri un raport întocmit de vicepreşedintele PPE Marian-Jean Marinescu ce presupune ca programele de radionavigaţie prin satelit Galileo şi EGNOS să pună la dispoziţia cetăţenilor o alternativă europeană civilă la semnalul american GPS sau la cel rusesc Glonass, de care utilizatorii GNSS au depins până acum. Potrivit eppgroup.eu, patru sateliţi au fost deja lansaţi, iar alţi 18 urmează a fi a fi lansaţi până la sfârşitul anului 2014. Până în 2018, obiectivul este ca infrastructura Galileo să numere 30 de sateliţi, precizează sursa citată. Raportul cu titlul „Implementarea şi operarea sistemelor europene de radionavigaţie prin satelit” pune accent pe dezvoltarea pieţii de aplicaţii bazate pe tehnologia GNSS („global navigation satellite system”), dar şi pe defalcarea bugetului alocat diferitelor segmente ale programelor. De asemenea, documentul insistă pe importanţa popularizării sistemului Galileo ca o alternativă la sistemele militare străine folosite în prezent în Europa, precum GPS-ul american. „Beneficiile socio-economice generate la nivel european de Galileo şi EGNOS sunt estimate la o valoare totală de circa 70 de miliarde de euro în primii 20 de ani de operare”, a explicat Marinescu. „Cele două programe vor stimula dezvoltarea şi inovarea şi vor impulsiona creşterea economică în Europa. Se vor deschide noi oportunităţi de afaceri pentru dezvoltatorii de aplicaţii, pentru furnizorii de servicii, pentru cercetători. Principalele sectoare vizate includ cele care necesită aplicaţii de înaltă precizie, precum aviaţia, transportul terestru, agricultura”, a adăugat deputatul. Acesta este unul dintre primele rapoarte aprobate în legătură cu bugetul UE 2014-2020. Proiect unic în România, la Tg. Mureş: Primarul municipiului Târgu Mureş, Dorin Florea, a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, că fiecare copil care se va naşte la Târgu Mureş şi fiecare cuplu care se va căsători vor primi câte un puiet de copac din partea municipalităţii şi un loc special în care să fie plantat. Primarul a spus că pentru băieţi vor fi arbori care rămân verzi, pentru fete — unii cu frunze roşii, iar cuplurile vor alege ce fel de copac doresc. Edilul a arătat că, odată cu primirea puieţilor, beneficiarilor li se vor înmâna şi “Certificate de început de drum”. Pe certificatul pe are copiii îl vor primi la naştere va scrie: “Venirea ta pe lume este prilej de bucurie şi speranţă, nu uita că rădăcinile tale rămân mereu la Târgu Mureş”, iar pentru tinerii căsătoriţi va scrie: “Arborele nostru căruia îi dăm viaţă ne va aminti că rădăcinile noastre sunt şi vor rămâne mereu la Târgu Mureş”. Sterling Resources vrea să vândă anul viitor o parte din licenţele din Marea Neagră Compania Sterling Resources, înregistrată în Canada, vrea să-şi reducă anul viitor participaţiile la toate licenţele pe care le deţine în sectorul românesc al Mării Negre. Sterling deţine drepturile de explorare la perimetrele Midia şi Pelican din Marea Neagră şi are participaţii la perimetrele Muridava şi Luceafărul. Compania a încheiat anul trecut un acord cu ExxonMobil Exploration and Production Romania şi OMV Petrom pentru vânzarea unei participaţii de 65% la un segment al perimetrului 15 Midia din Marea Neagră. Sterling ar urma să încaseze 29,25 milioane de dolari la finalizarea tranzacţiei şi sume ulterioare condiţionate de succesul operaţiunilor din perimetrul respectiv. Încheierea tranzacţiei este condiţionată de avizul guvernului român. OMV Petrom şi ExxonMobil Exploration and Production România au anunţat anul trecut o descoperire semnificativă de gaze la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României. Sterling Resources mai are operaţiuni în Marea Britanie, Franţa şi Olanda şi este listată la bursa de la Toronto. Compania a înregistrat în trimestrul al treilea un profit net de 4,5 milioane de dolari, faţă de o pierdere de 10 milioane de dolari în perioada corespunzătoare a anului trecut. Pentru primele nouă luni din acest an, Sterling a raportat o pierdere de 24,4 milioane de dolari, de la 24,7 milioane dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ministrul britanic care susţine românii, atacat de conservatori - Este absolut jalnic Liderul partidului conservator UKIP din Marea Britanie, Nigel Farage, l-a catalogat drept absolut jalnic pe ministrul Imigraţiei, Mark Harper, care s-a arătat a fi de partea imigranţilor români şi bulgari. Harper a precizat, miercuri, că neridicarea restricţiilor de la 1 ianuarie 2014 este un lucru ilegal şi a asigurat că Regatul Unit nu se va confrunta cu un val de imigranţi începând de anul viitor, scrie publicaţia britanică Express. Liderul conservatorilor a spus, joi, că ministrului Harper ar trebui să îi fie ruşine de neputinţa propriului său rol în cadrul guvernului, susţinând că este absolut jalnic faptul că acesta deţine atât de puţin control asupra persoanelor care pot veni sau nu în Regatul Unit. Lui Mark Harper ar trebui să-i fie sincer ruşine de neputinţa propriului său rol în cadrul guvernului. După cum chiar el susţine, potrivit prevederilor europene, Marea Britanie nu poate să şi rămână în UE, dar să si spună nu graniţelor deschise pentru România şi Bulgaria. Acest lucru nu este ceea ce publicul britanic vrea să audă şi nici nu este o idee bună, a subliniat Farage. Conservatorii au avertizat în repetate rânduri că Marea Britanie se va confrunta cu un val de imigranţi români şi bulgari, statisticile neoficiale anunţând că este vorba de 50.000 de persoane. Cu toate acestea, Guvernul britanic nu a publicat niciun fel de estimare oficială în acest sens, în timp ce mai mulţi oficiali britanici, dar şi lideri români şi bulgari au susţinut că Regatul Unit nu va avea o problemă legată de numărul imigranţilor începând de anul viitor.
Posted on: Fri, 22 Nov 2013 09:37:39 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015