Sesizarea Avocatului Poporului cu privire la OUG nr. - TopicsExpress



          

Sesizarea Avocatului Poporului cu privire la OUG nr. 74/2013 Domnule Avocat al Poporului, 1.Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor ,,PRO LEX”, cu sediul în Bucureşti str. Vasile Conta nr. 19, ap. 23, sector 2, telefon 0213161412. 2.Data la care aţi luat cunoştinţă despre încălcarea drepturilor dumneavoastră 29.06.2013......................................................................................................................... 3.Prezentarea succintă a drepturilor şi libertăţilor încălcate: Incălcarea prevederilor art. 115 alin (4) din Constituţia României şi a prevederilor cu privire la transparenţa decizională cuprinse la art. 6 alin (2) si 11 alin (3) din Legea nr. 52/2003 4.Autoritatea administrativă sau funcţionarul public reclamat: Guvernul României, Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală 5.Descrierea succintă a faptelor invocate, prin care vi s-au încălcat drepturile: În Monitorul Oficial nr. 389/29.06.2013, a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Prin acest act normativ Agenţia Naţională de Administrare Fiscală se reorganizează ca urmare a fuziunii prin absorbţie şi preluarea activităţii Autorităţii Naţionale a Vămilor, şi prin preluarea activităţii Gărzii Financiare, instituţie publică care se desfiinţează. Precizăm că ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate de Guvernul României în conformitate cu prevederile art. 115 alin (4) din Constituţia României numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Conform dispozitivului Ordonanţei de Urgenţă nr. 74/2003 situaţiile extraordinare invocate sunt următoarele: 1.angajamentul asumat de România în raport cu Fondul Monetar Internaţional prin Scrisoarea suplimentară de intenţie transmisă în data de 8 iunie 2012, ratificată prin Legea nr. 205/2012 privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 9 iunie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 27 iunie 2011, a Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 14 septembrie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 29 septembrie 2011, a Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 2 decembrie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 19 decembrie 2011, a Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 28 februarie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 21 martie 2012, şi a Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 8 iunie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 22 iunie 2012; 2.implementarea proiectului de modernizare a administrării fiscale derulat cu sprijinul unui împrumut acordat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi pentru respectarea angajamentelor asumate prin DPL- DDO Development Policy Loan - Deferred Drawdown Option ratificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2012 privind ratificarea Acordului de împrumut (Împrumut pentru politici de dezvoltare cu opţiune de amânare a tragerii) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 11 septembrie 2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 11/2013. Considerăm că o astfel de motivaţie excede cadrului stabilit de Constituţia României, atunci când a abilitat Guvernul pentru a se substitui Parlamentului, nefiind vorba de o situaţie extraordinară, care să nu sufere amânare. Cu privire la angajamentul asumat de România în raport cu Fondul Monetar Internaţional în toate aceste documente încheiate cu această organizaţie internaţională se menţionează doar faptul că restructurarea şi modernizarea ANAF are ca scop îmbunătăţirea capacităţii şi eficienţei în domeniul administrării impozitelor şi taxelor fiscale. În acest sens România îşi propune ca până la mijlocul anului 2013 să consolideze activitatea administraţiei fiscale în 8 direcţii regionale şi 47 de unităţi fiscale locale, de la nivelul actual de 221, până la începutul anului 2015. Precizăm că în niciunul din aceste documente asumate de Guvernul României nu se aminteşte de dispariţia unor instituţii de sine-stătătoare de tipul Gărzii Financiare sau Autoritaţii Naţionale a Vămilor. Mai mult decât atât în ultima Scrisoare de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti la 8 iunie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 22 iunie 2012, prin care se modifică şi se completează Scrisoarea de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti la 28 februarie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 21 martie 2012, se menţionează în Memorandumul de Politici Economice şi Financiare la pct. 11 că Guvernul României urmează să intensifice ,, eforturile de aplicare a legii prin creşterea capacităţii de care dispunem în domeniile analizei de risc şi inspecţiei şi prin îmbunătăţirea interoperabilităţii cu autoritatea vamală şi cu Garda Financiară”. In ceea ce priveşte faptul că restructurarea ANAF a fost anunţată prin Memorandumul cu tema „Programul multianual de modernizare a administraţiei fiscale” aprobat de Guvern în 18 aprilie 2012 şi a constituit o precondiţie pentru implementarea „Proiectului de modernizare a administraţiei fiscale”, proiect pentru care s-a semnat un acord de împrumut cu Banca Mondială în valoare de 70 de milioane de euro în data de 8 mai 2013, acesta se referă la modernizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi vizează în primul rând restructurarea administraţiei fiscale publice prin trecerea de la 42 de direcţii judeţene ale finanţelor publice la opt direcţii regionale şi crearea a 47 de administraţii fiscale, câte una în fiecare judeţ şi în fiecare sector al Capitalei, faţă de 215 unităţi fiscale în prezent. Măsurile prevăzute de acesta, aşa cum se menţionează în comunicatul de presă al Guvernului de la acea vreme sunt: -simplificarea procedurilor şi creşterea calităţii serviciilor; -îmbunătăţirea modului de segmentare a contribuabililor şi de alocare a resurselor, pentru administrarea acelor categorii de contribuabili care generează cea mai mare pondere a veniturilor bugetare; -creşterea eficacităţii sancţiunilor; -îmbunătăţirea structurii organizatorice prin reorganizarea aparatului teritorial pe o structură regională şi reducerea în continuare a reţelei de administraţie financiară; -implementarea unei politici eficiente de resurse umane; -modernizarea sistemului de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor; -crearea nivelului regional în scopul reducerii numărului de raportări către centrala ANAF. Subliniem faptul că printre acestea nu figurează desfiinţarea unor instituţii cum ar fi Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor. Toate aceste măsuri puteau fi implementate prin modificarea Hotărârii Guvernului nr. 109/2009, privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prin modificarea structurii organizatorice şi restructurarea administraţiei fiscale publice prin trecerea de la 42 de direcţii judeţene ale finanţelor publice la opt direcţii regionale şi crearea a 47 de administraţii fiscale. Carenţele în motivarea unei asemenea situaţii impun concluzia că adoptarea reglementării în cauză, pe calea unei ordonanţe de urgenţă, nu îndeplineşte exigenţele impuse de textul constituţional menţionat. Chiar sub imperiul reglementării constituţionale anterioare în materie, Curtea Constituţională, referindu-se la cazul excepţional, de care depindea legitimitatea constituţională a adoptării unei ordonanţe de urgenţă, a statuat ca acesta este definit în raport cu «necesitatea şi urgenţa reglementării unei situaţii care, datorită circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public» (Decizia nr.65 din 20 iunie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.129 din 28 iunie 1995). Cu aceeaşi finalitate, a definirii cât mai precise a cazului excepţional, Curtea a precizat că de esenţa acestuia este caracterul obiectiv, «în sensul că existenţa sa nu depinde de voinţa Guvernului care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacţioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanţei de urgenţă» (Decizia nr.83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.211 din 8 iunie 1998). Cele statuate de Curte în această materie, sub imperiul reglementării constituţionale anterioare, ca urmare a unei interpretări care transgresa litera textului constituţional, evidenţiindu-i înţelesul prin prisma intenţiei legiuitorului constituant şi a finalităţii urmărite, precum şi prin utilizarea unor principii şi constante ale dreptului, sunt cu atât mai pertinente, în prezent, dacă se are în vedere că punctul de vedere înfăţişat îsi are suport deplin în chiar litera reglementării constituţionale de referinţă, în actuala sa redactare. De altfel, însuşi Guvernul, în art.2 lit.a) din Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, defineşte situaţia de urgenţă în termeni similari celor utilizaţi de Curte, şi anume ca «eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate». În aceeaşi ordine de idei s-a invocat ca motiv de adoptare a acestui act normativ şi importanţa existenţei unui mecanism unic de control care să înlăture paralelismele în cadrul acestei activităţi. Precizăm în acest sens că acest deziderat nu s-a realizat prin adoptarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 74/2013, deoarece există în prezent şi alte instituţii publice cu atribuţii în activitatea de inspecţie fiscală, ca de exemplu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, care prin Ordinul nr. 1356 din 29/05/2013, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 346 din 12/06/2013, au fost aprobate modelele şi conţinutul formularelor utilizate în activitatea de inspecţie fiscală derulată de acesta. De asemenea precizăm că nu au fost respectate prevederile referitoare la transparenţa decizională cuprinse la art. 6 alin (2) din Legea nr. 52/2003, cu privire la publicarea anunţului referitor la elaborarea acestui proiect de act normativ, în sensul că nu a fost adus la cunoştinţa publicului cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către autorităţile publice. Totodată nu au fost respectate şi prevederile art. 11 alin (4) din acelaşi act normativ cu privire la faptul că autorităţile publice nu au respectat obligaţia de a justifica în scris nepreluarea recomandărilor formulate şi înaintate în scris de organizaţia noastră prin adresele înregistrate la acestea. 6.Autorităţile publice care au fost sesizate anterior: Guvernul României, prin adresa înregistrată sub nr. 8339/11.06.2013, Ministerul Finanţelor Publice prin adresa înregistrată sub nr. 88719/11.06.2013, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin adresa înregistrată sub nr. 91823/17.06.2013 7.Răspunsul primit şi motivele pentru care vă consideraţi în continuare nedreptăţit: .Adresa Guvernului României nr. 1505/18.06.2013 ....................................................... 8.În dovedirea celor afirmate depun următoarele acte (în copie,): Proiectul de act normativ publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice în data de 04.06.2013, Proiectul de act normativ înmânat organizaţiei noastre în data de 14.06.2013, adresa către Guvernul României, înregistrată sub nr. 8339/11.06.2013, adresa către Ministerul Finanţelor Publice sub nr. 88719/11.06.2013, adresa către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, înregistrată sub nr. 91823/17.06.2013, Comunicatul de presă al Guvernului din data de 18.04.2012, adresa Guvernului României nr. 1505/18.06.2013.............................................. 9.Menţiunea obligatorie dacă cererea face obiectul unei cauze aflate pe rolul unei instanţe judecătoreşti sau dacă a format obiectul unei judecăţi: NU 10.Doresc ca toate informaţiile şi rezultatele acestei cereri să rămână confidenţiale: NU 11.Petiţia este depusă: |_x| Personal |_| Prin mandatar Data 04.07.2013.............
Posted on: Thu, 04 Jul 2013 10:45:17 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015