Sf. Cecilia (22 noiembrie) Patroana cântăreţilor Sec. III Cecilia era o tânără patriciană romană foarte cultivată, dintr-o familie ai cărei strămoşi intraseră în istoria Romei. Aflând de credinţa creştină, se botează, şi face vot de castitate. Frecventează catacombele pentru a lua parte la slujbele papei Urban. Se îngrijeşte de săraci, care o îndrăgesc. Părinţii o logodesc cu nobilul Valerian. În noaptea nunţii, Cecilia îi spune: „O, prea dulce şi prea iubitor tânăr! eu am o taină mare, pe care ţi-o voi descoperi dacă-mi juri că o vei păstra cu fidelitate”. Valerian şi-a dat cuvântul. Atunci, ea îi vorbeşte despre Cristos şi despre legământul pe care l-a făcut, îndemnându-l să primească şi el învăţăturile şi promisiunile Mirelui Ceresc. Valerian, mişcat şi transformat de puterea harului divin, cere să fie botezat. Îi urmează fratele său, Tiburţiu. Prefectul Almachius îi cheamă înaintea sa pe cei doi fraţi, cărora, după multe ameninţări, le spune: „Aşadar, toată lumea este în greşeală, numai tu şi cu fratele tău îl cunoaşteţi pe adevăratul Dumnezeu”. Valerian răspunde: „Să ştii că în Imperiu sunt nenumăraţi creştini. Tu zici că sunt puţini, dar voi sunteţi ca nişte corăbii sfărâmate, ce vor fi aruncate la mal şi arse în foc”. Prefectul porunceşte să fie biciuit. El exclamă: „Iată ora pe care am aşteptat-o cu nerăbdare. Iată clipa care pentru mine este mai dulce decât petrecerile lumii”. Valerian şi Tiburţiu au fost decapitaţi, şi Cecilia i-a înmormântat în catacombe. Almachius o aduce şi pe Cecilia în faţa tribunalului: „Nu ştii că am drept de viaţă şi de moarte asupra ta?” îi spune el. Tânăra patriciană răspunde: „Nu este adevărat, deoarece tu poţi să mă omori, dar nu poţi să-mi dai viaţă”. Întâi o închide într-o cameră de baie, cu speranţa că se va asfixia. După trei zile era încă în viaţă, aşa că a trimis călăul să-i taie capul. Acesta, impresionat de Cecilia, a lovit de trei ori cu sabia, maximum cât permitea legea, fără ca să o omoare. Creştinii au găsit-o căzută la pământ într-un lac de sânge; la cuvintele lor de încurajare, ca o mărturie de credinţă, ea întinde trei degete de la mâna dreaptă şi arătătorul de la mâna stângă, exprimând astfel credinţa în Sfânta Treime. Înainte de a-şi da ultima suflare, Dumnezeu i-a împlinit dorinţa de a-l avea la capul ei pe papa Urban. În timp ce instrumentele muzicale intonau cântecele de nuntă, Cecilia cânta în inima ei un imn de iubire lui Isus, adevăratul ei mire. O traducere greşită a acestui pasaj a luat forma: „Cu instrumente muzicale, Cecilia cânta un imn de iubire...” Şi astfel, Sfânta Cecilia a devenit patroana cântăreţilor. Sfântă Cecilia, fecioară şi glorioasă martiră a lui Isus Cristos, admir curajul cu care ai demonstrat credinţa ta în faţa persecuţiilor, generozitatea şi dragostea cu care ţi-ai oferit viaţa ca mărturie de credinţă. Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru harurile minunate pe care ţi le-a dăruit, făcând viaţa ta sfântă şi plăcută Lui. Îi mulţumesc pentru privilegiul pe care ţi L-a oferit ca să primeşti coroana glorioasă a martiriului. Admir, de asemenea, puritatea iubirii tale pentru Mântuitorul, care a fost mai mare în ochii tăi decât orice afecţiune umană, astfel încât te-ai declarat înaintea duşmanilor Bisericii: „Eu sunt mireasa Domnului meu Isus Cristos”. Roagă-te pentru mine ca imitându-te, să pot păstra corpul meu pur şi sufletul meu în sfinţenie, şi să-L pot iubi pe Isus cu toată inima. În aceste vremuri atât de pline de căutarea plăcerii şi atât de lipsite de credinţă, învaţă-mă să profesez credinţa mea cu mult curaj şi să fiu dispus să mă sacrific pentru practicarea ei, astfel încât, exemplul meu bun să poate duce mai aproape de Cristos şi Biserica Lui şi pe alţii. Tatăl nostru ..., Bucură-te Maria ..., Mărire ... Sf. Cecilia, fecioară şi martiră a lui Cristos, roagă-te pentru noi. Amin.
Posted on: Sat, 23 Nov 2013 08:04:39 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015