Sonet Ca un sportiv cu ţigareta-n gură, Din pricini abisale care toate, Tipare sunt, reformulări, păcate, Mă umplu tot de fiere şi de ură, Prosopul alb îmi prejmuie grumazul, Şi cânt din gură muzică onestă, Îmi joacă-n vintre furie celestă, Şi-n scrâşnet mut, măselele şi-obrazul. Simţind cum stele ard şi se încurcă, Şi se corcesc cu fierberea de sânge, Din hematiile-mi ce crâncen urcă, Ca peşti prădalnici care vor a frânge În colţii lor noptaţi – chip de furcă Era să-mi las şi trupul, nu mai plânge ! 1 august, 13.
Posted on: Thu, 01 Aug 2013 11:55:26 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015