Spiritul mecanic al literelor mobile, aliniate cu precizie, nu putea gasi o reflectare mai fidela ca la Descartes. [...] Ideea de a inainta continuu intr-un plan unic al constiintei narative este total straina naturii limbii si constiintei. Dar ea corespunde intru totul naturii cuvantului tiparit. [...] In mod paradoxal, deci, prima perioada a tiparului a introdus prima perioada a inconstientului. Deoarece tiparul permitea ca doar un segment limitat al sistemului senzorial sa domine celelalte simturi, acestea trebuia sa isi caute un alt adapost. Am vazut cat de constienti erau spaniolii de acest efect al tiparului. Don Quijote este in aceeasi masura ca si Lear o demonstratie a dihotomiei spiritului, inimii si simturilor, create de cartea tiparita. Popoare cu mai mult simt practic au preferat sa traiasca pana la capat aceste consecinte decat sa mediteze asupra lor sub forma de modele artistice. Lancelot Law Whyte explica in The Unconscious before Freud aparitia inconstientului ca rezultat al restrangerii vietii constiente in limitele extreme ale tehnologiei tiparului. este gluma relevanta a lui Joyce in Finnegans Wake. Daca in urmatoarele secole, Occidentul a preferat sa fie motivat de acest simplu mecanisc si sa traiasca intr-un vis, din care artistii incercau sa ne trezeasca, White spune: Au existat probabil in fiecare cultura persoane care stiau ca factorii de care noi nu suntem direct constienti influenteaza gandirea si comportarea. Dupa cum am spus, aceasta cunoastere trebui sa fi fost larg raspandita intr-o tara ca, de pilda, China, unde in anumite perioade a prevalat o conceptie mai echilibrata si mai unificata despre spirit decat cea a Europei carteziene. (Marshall McLuhan - Galaxia Gutenberg)
Posted on: Thu, 04 Jul 2013 09:47:44 +0000