Stiinta si-a asumat rolul de a intelege si utiliza Realitatea, avand la baza doua cerinte fundamentale: reproductibilitetea procesului /fenomenului si independenta fenomenului studiat fata de subiect ( obiectivitatea stiintei). Pentru a explora zone din ce in ce mai deosebite, omul de stiinta si-a construit aparate – prelungiri ale simturilor sale – pe care, pentru a le folosi le alege corespunzator scopului cercetarii, le verifica si le etaloneaza... Atunci cand obiectul de studiu devine insusi Omul, si mai ales Omul ca fiinta ganditoare, caracterizata prin emotie, viata sociala si culturala, interactiune multipla cu mediul... etc. metoda stiintifica intra principial in ”criză”, caci Omul este o fiinta subiectiva prin esenta, iar viata insasi este dificil a fi redusa doar la reactii bio-chimice si fenomene bio-fizice. In aceste cazuri, ”aparatul de masura”, senzorul, procesorul este insusi omul ... Ca orice aparat de masura si el trebuie ales, in corelare cu intrebarea pusa Naturii, cu sopul experimentului- trebuie “reglat”, etalonat ... etc. Aceasta “pregatire” este din punctul meu de vedere numita dezvoltare spirituala. Stiinta cognitiei, stiinta Mintii, a Constiintei formeaza azi domenii de mare interes, dificile dar esentiale pentru dezvoltarea ulterioara a Omului. Ma declar ca formare om de stiinta. Am avut sansa sa proiectez si mai ales sa realizez practic, de la electronica la mecanica, de la design la marketare zeci de echipamente: de deformare plastica prin impuls magnetic (magneto-deformare), sudare cu laser si plasma, controlul magnetic al arcului electric la suderea cu plasma, primul “Laborator personal” , zeci de experimente in domeniul ingineriei, geodinamicii etc. Dar am avut si sansa sa traiesc (nu sa citesc), cu o stare de luciditate dincolo de orice dubiu, o serie de fenomene ce mi-au aratat ca Viata, Omul si Mintea sunt mai mult decat fizica, chimie, biologie ...fie ea si in cheia moderna a stiintelor neliniare, a Complexitatii. Inteleg scepticismul multor colegi de foarte buna calitate. Doar citind anumite descrieri, mai ales scrise intr-un limbaj pseudo-stiintific – nu face decat sa alunge orice gand de a explora aceasta lume... Dar cand nu citesti ci traiesti o serie de evenimente si apoi intalnesti si alti oameni care au avut trairi similare, mai ales ca om de stiinta, ma simt dator sa ma implic in a studia si intelege cele traite, a gasi cea mai buna formalizare, a construi si dezvolta tehnici, metodologii adecvate unui studiu in care Subiectul si Obiectul interfera, in care Obiectivul si Subiectivul conluncreaza. Sansa de a-l fi cunoscut inteaproape pe Mihai Draganescu (Ortofizica), pe Paul Constantinescu (sisteme ierarhizate), pe Laszlo Barabasi (teoria retelelor), Benoid Mandelbrot (geometrie fractala) dar si pe Parintele Galeriu (biserica Silvestru) mi-a structurat o directie de viata. Schimbarea meseriei din inginerie in geodinamician si apoi in... “nexialist” mi-a dat sansa sa ma implic in experimente de astro-bio-geodinamica (Gaia – planeta vie), iar intalnirea cu Basarab Nicolescu mi-a deschis coerent drumul catre o abordare transdisciplinara. Am avut noroc in viata... Intai am trait intamplari, fenomene mai mult sau mai putin “normale” si doar dupa aceea am vazut ca au mai trait si altii si doar atunci am citit, m-am documentat... iar asta mi-a dat incredere. In toate activitatile organizate in ultimii 20 de ani, nu fac decat sa-i adun pe cei care au puterea sa isi ancoreze profund picioare in Stiinta dar sa isi lase capul sa bantuie prin necunoscut, prin posibil, prin probabil, prin zona in care se nasc gandurile si dincolo de ea. Am spus asta ca sa nu las dubii unor prieteni noi, care abia au ajuns pe aceasta pagina! Nu abandonez stiinta in favoarea unor himere filozofice si nici nu voi abandona cautarea unor modalitati, tehnici si aparate care sa ofere raspuns la marile intrebari legate de dimensiunea spirituala a Omului. Incerc sa fac o punte...
Posted on: Sun, 21 Jul 2013 21:24:01 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015