Sunt doar primii pași în interfețele neurale. Poate că vi se par foarte modești. Dar pentru cei doi pacienți din filmul acesta, pașii despre care vă vorbesc sunt uriași. youtube/watch?v=ogBX18maUiM Interfețele neurale sunt sisteme care asigură comunicarea full-duplex între o rețea de neuroni și un sistem electronic. Evident, odată acest mecanism pus la punct, sistemul electronic poate translata semnalele din analog în digital și invers, permițând conectarea rețelei de neuroni la un sistem informatic. Totul a început cu descoperirea activității electrice a creierului făcută în 1924 de către profesorul german Hans Berger, inventatorul electroencefalografului. Berger a fost și cel care a descoperit undele cerebrale alfa (adică cele cu frecvențe între 8 și 12 Hz) Primele cercetări sistematice în domeniul interfețelor neurale s-au derulat la University of California Los Angeles fiind finanțate de National Science Foundation. Există două aplicații care sunt în momentul de față utilizate la scară mare: protezele auditive cu interfață neurală (de care beneficiază peste 300.000 de persoane) https://youtube/watch?v=-WA7-k_UcWY ochiul bionic (pe cei mai slabi de inimă îi sfătuiesc să nu urmărească filmul următor care prezintă o operație de montare a unui implant retinal) https://youtube/watch?v=ELqSyPTU69o de care beneficiază câteva mii de persoane care acum pot vedea cât de cât datorită acestei tehnologii. Sigur, cele două proteze bionice sunt aplicații foarte simple ale interfețelor neurale în comparație cu implantul cerebral prezentat în primul film. Elementele de interfață cerebrală (cele care se implantează în cortex) au fost dezvoltate începând cu anii 50, dar abia în anii 90 ele au reușit să lege corect axonii celulelor nervoase de circuitul electronic cu care acestea sunt interfațate. De aici încolo, marea problemă a constituit-o realizarea unui algoritm performant de translatare a semnalelor din analog în digital și invers. Algoritmii existenți în anii 90 s-au dovedit a nu rezolva bine translația și abia în ultimii cinci ani am asistat la apariția unor algoritmi care să permite realizarea aplicațiilor spectaculoase pe care le-ați văzut. Este abia începutul unei științe care se dezvoltă rapid. Probabil că în următorul deceniu locul implantului cerebral (dar nu și al celui ocular sau vestibular) va fi luat de echipamente neintruzive care să utilizeze undele cerebrale pentru a interfața creierul cu protezele sau extensiile bionice. De altfel, interfețe care utilizează undele cerebrale sunt deja în uz comercial și utilizate cu succes în industria de jocuri/hobby, așa cum este această interfață care permite controlul cerebral (aproximativ :D) al unui elicopter. https://youtube/watch?v=UW5dP68HFmI Suntem, din nou, în zona în care cercetarea făcută de profesioniști și aplicațiile realizate de amatori pot crea lucruri minunate. Dar, mai ales, suntem la începutul unei științe care va conta covârșitor în felul în care va evolua specia căreia îi aparținem.
Posted on: Sun, 23 Jun 2013 18:44:56 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015