Săptămâna de rugăciune Marţi La ce mă gândesc? Sensibilitate morală și influenţă spirituală În mai multe oraşe ale lumii, au fost organizate expoziții de corpuri umane. Ca în toate expozițiile de acest fel, pielea unor oameni morți a fost complet îndepărtată pentru a expune mușchii, tendoanele, ligamentele. Mușchii au fost îndepărtați de pe spate până la nervii din măduva spinării, iar cutia craniană a fost înlăturată pentru a se vedea creierul. Din față, creierul iese deasupra frunții. Din spate, se poate vedea coloana vertebrală de la baza creierului până la prima vertebră lombară, unde se ramifică în rădăcini sciatice; se pot vedea și nervii care se desfășoară sub fiecare gambă, până la talpă. Se pot observa rădăcinile dorsale, coloana vertebrală și ramificațiile ganglionilor rădăcinii dorsale în alte părți ale corpului. Un lucru este foarte evident din toate aceste imagini, şi anume creierul este strâns legat de fiecare parte a corpului. Este deci nevoie de creier pentru tot ceea ce facem. O astfel de expoziție a corpurilor umane accentuează adevărul inevitabil că oamenii sunt mult mai mult decât un simplu corp și un creier. Fiziologic vorbind, creierul este esențial pentru existența și identitatea umană. Este greu de imaginat că aproximativ un kilogram și jumătate de creier (asta înseamnă: 100 de miliarde de neuroni, care conduc 70 000 de gânduri, dirijează 103 000 de bătăi ale inimii, 23 000 de respirații și mai mult de 600 de mușchi în fiecare zi) joacă un rol atât de important în determinarea naturii și valorii vieții noastre. În interiorul fiecărui creier este o lume ascunsă a gândurilor pe care expoziția respectivă nu poate nici să o disece, nici să o afișeze. Este o lume a conștiinței de sine, a intelectului, a rațiunii, a imaginației, a emoțiilor, a valorilor, a dorințelor, a discernământului moral, a spiritualității, a convingerii, a voinței, a personalității și a caracterului. Perspectiva biblică Scriptura include această lume ascunsă a minții în imaginea sa cu privire la o viață schimbată: „Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi prin înnoirea minţii voastre ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu, cea bună, plăcută şi desăvârşită” (Romani 12:2). O minte înnoită aduce transformare vieții, în ciuda constrângerii neîncetate a lumii contemporane. În primul capitol din epistola către Romani, Pavel urmărește spirala descendentă a gândirii umaniste care duce la decădere morală și la respingerea lui Dumnezeu (Romani 1:18-32). Dar există promisiunea că acest declin moral poate fi anulat, pe măsură ce ne hrănim inima cu gânduri legate de ceea ce este important pentru Dumnezeu: ceea ce este bun, sfânt și desăvârșit din punct de vedere moral/spiritual. În acest fel, măsura expunerii noastre morale și spirituale determină lupta noastră împotriva lui Satana: „Mă bucur dar de voi şi doresc să fiţi înţelepţi în ce priveşte binele şi proşti în ce priveşte răul” (Romani 16:19). Acesta este principiul nevinovăției morale. Nu putem găsi nicăieri o perspectivă mai clară asupra minții umane. Când luăm în considerare modul în care redeșteptarea condiționează schimbarea vieții noastre, ne dăm seama de faptul că gândurile intime joacă un rol important. Mai bun decât Apple1 Afișajul de tip „retină” este o tehnologie folosită de Compania Apple pentru ecranele cu cristale lichide. Această companie pretinde că acestea au o densitate de pixeli suficient de mare, încât ochiul uman nu poate observa compoziția imaginii (pixelarea) de la o distanță normală. Tehnologia de tip „retină” este folosită pentru mai multe produse Apple și fiecare este conceput pentru a avea o imagine optimă. Dar niciun ecran sofisticat nu egalează performanțele minții umane – a vedea, a auzi, a imagina, a simți sau a expune realitatea în conștiința noastră. Țesuturile din creierul nostru au înregistrat și au stocat miliarde și miliarde de amintiri: sunetul unei șoapte de acum 30 de ani; ura nutrită încă din copilărie; încântarea pe care nu am experimentat-o niciodată, dar ne-am imaginat-o de multe ori; presiunea exactă a unui singur deget pe o singură coardă; curba exactă a unei buze, a unui deal, a unei ecuații; mirosul unei grădini; imaginea unui fir de iarbă; toate cărțile citite și filmele vizionate; mesajele văzute pe panouri; programele radio ascultate; imnurile cântate; rugăciunile rostite. Totul e acolo. Mințile noastre sunt biblioteci vii. Lucrul liniștitor este că suma totală a tot ce am pus în mintea noastră reprezintă ce fel de persoane suntem astăzi și vom fi mâine. Noi nu înțelegem deplin cum această vastă bibliotecă vie se transpune în comportamentul de zi cu zi, dar ceea ce știm este că, pe măsură ce trec anii, devenim din ce în ce mai mult „prizonieri ai bibliotecii noastre”. Odată ce imaginile, experiențele și ideile sunt stocate în arhivele din mintea noastră, nu există niciun buton de ștergere. Modelarea unei minţi divine Pavel are un motiv întemeiat să scrie: „Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu cea bună, plăcută şi desăvârşită” (Romani 12:2). El ne amintește că orice forță care se infiltrează în mintea noastră ne va modela gândirea, caracterul și comportamentul. El face aluzie la puterea grupurilor sociale, normelor culturale, instituțiilor, viziunilor lumii, mass-mediei, divertismentului, muzicii, ficțiunii, modei, sportului și tradițiilor de a modela individul. Când pune în contrast înnoirea minții noastre cu chipul veacului acestuia, Pavel ne invită să trăim pentru Dumnezeu, nu pentru lume. Când Îl vom întâlni pe Isus Hristos și ne vom preda viaţa Lui, mintea noastră va dobândi un nou mod de gândire și o nouă capacitate de a curăța vechile moduri de gândire. Devenim oameni noi, cu valori și dorințe NOI (2 Corinteni 5:17). Chiar și „duhul” minții noastre este reînnoit (Efeseni 4:23; Romani 12:2; 1 Corinteni 2:12-14; Efeseni 1:18,19). Prin studierea Bibliei, capacitatea noastră de a ne confrunta cu probleme morale crește (Evrei 5:14). Hristos devine obiectivul nostru (Filipeni 1:21). Drumul Său de renunţare de sine devine drumul nostru (Filipeni 2:1-8; 1 Corinteni 2:16). Așa cum Isus a hrănit puritatea morală, umplându-Și mintea cu Scriptura, căutând mereu ceea ce era pur și plăcut Tatălui Său și înălțător altora (Luca 2:40), tot așa vom face și noi. Exersarea minţii Noi trebuie să exersăm noua noastră capacitate de a gândi, setându-ne mintea mai degrabă la lucrurile Duhului decât la lucrurile firii pământești (Romani 8:5-8). Trebuie să lăsăm Cerul să ne umple gândurile și să nu ne gândim doar la lucrurile de pe pământ (Coloseni 3:2). Privind la Isus, vom deveni din ce în ce mai mult asemenea Lui în gândirea noastră (2 Corinteni 3:18; Evrei 12:1-3). Cu alte cuvinte, unele lucruri trebuie să fie lăsate neauzite, nevăzute, necitite, neexperimentate, nerostite, nevizitate, neimaginate, necunoscute. „Gândurile trebuie să fie limitate, controlate şi împiedicate să stăruie asupra lucrurilor care vor slăbi și vor murdări sufletul.”2 Facem acest lucru prin păstrarea minții noastre concentrată asupra lui Isus Hristos (Romani 8:5-8) și reînnoind-o periodic prin contemplarea gândurilor și a voinței lui Dumnezeu pe care o găsim în Sfânta Scriptură (Romani 12:2; Psalmii 1:2; 119:9-16,99). Organizarea minţii Deoarece nu există niciun refugiu față de influența culturii lumești, suntem chemați să ne administrăm propriile noastre minți. Există o diferență între ceea ce alegem să vedem sau să experimentăm și ceea ce vine la noi în decursul vieții. Nu vă conformați. „Lasă-L pe Dumnezeu să te transforme într-o nouă persoană prin schimbarea modului în care gândești” (vezi Romani 12:2). Într-o vreme în care totul era rău și decăzut, Enoh obișnuia să se retragă pentru a-și cerceta propriile gânduri în prezența sfântă a lui Dumnezeu. Înconjurat de atracții și sunete corupte, susținute de bogăția și cultura națiunii celei mai civilizate din acea vreme, Iosif, trăind în Egipt, „a fost ca unul care n-a văzut și nu a auzit. El nu permitea gândurilor sale să zăbovească asupra unor subiecte interzise”. Sensibilitatea morală și influența spirituală au crescut în cei doi, pe măsură ce îşi dedicau mintea lui Dumnezeu. Când luăm în considerare modul nostru de gândire, Isus ne invită să ne întrebăm fiecare: „La ce mă gândesc?” 1 Se citeşte EPĂL. Este numele unei companii americane ce produce calculatoare și telefoane mobile. 2 Ellen White, Fii și fiice ale lui Dumnezeu, p. 107, în orig. 1. Ce imagini și gânduri ne umplu mintea în viața de fiecare zi? 2. Insistăm mai mult pe ce este bun și pur sau pe ce este rău și corupt? 3. Ce putem face pentru a deveni administratori mai buni ai minții noastre?
Posted on: Tue, 26 Nov 2013 07:19:18 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015