Tema imposturii locale ne frământă de mult timp şi cu cât o dezbatem mai intens, cu atât concluziile par mai greu de aplicat. Într-un dialog iniţiat de Daniel Cristea-Enache, Ioana Bot transferă această problemă în sfera responsabilităţii fiecăruia dintre noi, o responsabilitate morală şi socială care determină tendinţele epocale pe care ne grăbim să le blamăm: Cred că alegeam mereu, dintr-o paletă tot mai îngustă de posibilităţi, răul cel mai mic pentru viaţa mea (profesională şi privată, deopotrivă), fără să abdic de la nişte principii morale fundamentale. Aceste principii cred că familia mea mi le-ar fi transmis oricum, în orice fel de lume am fi trăit. În numele acestor principii, ale căror cărămizi s-au aşezat în mine mult înainte de formarea profesională, de cariera unui filolog în comunism sau de alte circumstanţieri similare, în numele lor şi pentru că ele erau bine clădite, m-am regăsit fără probleme după comunism, în lumea liberă. Ele n-au nimic spectaculos. Încep cu să nu furi, să nu minţi, să nu rîvneşti la lucrul altuia, să îţi cinsteşti părinţii, chestii de-astea, simple şi vechi, dar, vai, cît de greu de respectat...: atelier.liternet.ro/articol/13833/Ioana-Bot-Daniel-Cristea-Enache/Mediul-romanesc-continua-sa-fie-bun-conducator-de-impostura.html
Posted on: Tue, 26 Nov 2013 08:04:36 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015