Un fragment dintr-un dialog „spumos” dintre Mircea Eliade şi - TopicsExpress



          

Un fragment dintr-un dialog „spumos” dintre Mircea Eliade şi Cristian Vasile, undeva prin 1933, la Capşa (din Capitolul 5 din Romanul Zaraza). *** - Eu unul, domnule Vasile, consider această opinie indiferentă total nesănătoasă, atât pentru dumitale, aşa, ca om, dar mai ales pentru cariera pe care o aveţi în faţă. O carieră şi o voce care ar putea juca un rol important, dacă aţi spune şi altele decât de inimă roz ori albastră. Altele, care ne frământă cu adevărat în anii aceştia. Pentru că, vezi dumneata, domnule Vasile, vreţi ori nu vreţi, oamenii ca noi reprezintă vocile tinere ale acestui neam pierdut şi aiurit de însăşi natura lui bolnăvicioasă. Şi trebuie să ne asumăm asta, domnule Vasile, pentru că cine s-o facă? Cine să rostească despre viziunuile corecte? Vânzătorul de la colţ, pe care-l poţi prosti cu o sacoşă de bunuri? Muierea simandicoasă şi aranjată cu ultimele ţoale de afişe, care e îngrijorată mai mult de calitatea blănii din care-i e făcut cojocul? Sau de numărul de mărgele şi strălucirea lor? De aceea vă spun, pentru un model ca dumneavoastră, indiferenţa aceasta elegantă, într-adevăr, şi deopotrivă simplă şi convenabilă pentru un succes mai mare, la care probabil tânjiţi, ca oricare dintre noi, nu cred să fie foarte productivă pe termen lung. Când de modele şi de valori ducem lipsă cel mai crunt, tocmai oamenii care ajung atât de sus, să ne lase cu ochii în soare? Mai face semn pentru un pahar şi conchide: - Domnule Vasile, să nu credeţi că doresc să vă ţin vreun discurs patriotic, departe de mine, râde el. E foarte bine că nu faceţi politică. Ce, eu fac politică? Sunt politician? Să mă ferească Dumnezeu, numai asta mi-ar mai trebui! Dar când e nevoie, şi mai ales acum e nevoie ca vocile să fie auzite, trebuie să ne exprimăm punctele de vedere clar şi răspicat pentru ţara asta. Mi-e atât de greu să cred că, dincolo de orice opţiuni aveţi sau n-aveţi, nu iubiţi neamul ăsta, care, cum spuneam, se pierde pe zi ce trece, asta mai mult ca sigur că observaţi. Să nu ne mirăm dacă în felul acesta continuând, n-o să ajungem conduşi de odioşi cu mintea ferfeliţă, pentru care limba română începe cu Alef în loc de A şi Dumnezeu ştie cu ce se mai termină. Da, nu faceţi politică, nu fac nici eu, dar mi-e greu să cred că nu vă pasă de identitatea noastră. De identitatea dumitale până la urmă, care e ştearsă şi terfelită bucăţică cu bucăţică. Păi cum poţi să-ţi bagi joc altfel de un popor decât tăindu-i de la bază însăşi credinţele şi tradiţiile lui? Suntem într-o plină criză de valori şi e rolul nostru, al celor care au un habar şi ştiu să spună pe nume şi au şi cui să spună, să ne facem auziţi. - Domnule Eliade, vă opresc, pentru că m-aţi înţeleg probabil greşit. Cu siguranţă, de fapt. Dumneavoastră credeţi că, neluând cuvântul este egal cu a nu îmi păsa. Ori din contră, îmi pasă de oameni cum nici nu vă imaginaţi. Dar pentru mine, vă rog să îmi acceptaţi opinia, orice direcţie fundamentală politică mi se pare total greşită. Nu există o politică care să nu încerce să îngrădească omul şi libertatea lui şi dragostea lui mai ales. Nu este, n-a fost şi nici nu va fi. Ori pe mine tocmai dragostea şi libertatea lui mă interesează. - Dar, domnule Vasile, mă repet, cu iertare, tot nu despre politică vorbeam eu, ci despre implicare. - O, ba exact despre politică discutaţi, chiar dacă poate nu vă daţi seama. Când omul nu mai e om, ci e român, iar altul e evreu şi altul negru şi nu tot om, asta pentru mine se cheamă politică. Ori eu, domnule Eliade, eu cânt pentru toţi oamenii, şi români, şi evrei şi negri, iar asta nu pentru un succes mai mare, mă acuzaţi nedrept de o presupusă lăcomie, ori eu vă contrazic, nu mă cunoaşteţi, mie un singur buzunar îmi ajunge, puteţi întreba pe orişicine m-a cunoscut cu adevărat, cât despre zvonuri numai de bine. Răutăţile şi mojiciile oamenilor simpli sunt doar însemnele unui om de succes, nicidecum caracterul dumnealui. Eu, domnule Eliade, eu nu cânt pentru o ţară anume. Eu cânt pentru oameni, ori graniţele între care ei convieţuiesc nu mă privesc. (...)
Posted on: Sat, 14 Sep 2013 16:33:28 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015