Un roman plin de merite, uitat de toti, poate tocmai din cauza - TopicsExpress



          

Un roman plin de merite, uitat de toti, poate tocmai din cauza asta! Dumitru Draghicescu s-a nascut la 4 mai 1875 in comuna Zavoieni (Valcea), dintr-o familie de boiernasi cu veder inaintate. Fratele lui Dumitru, Stefan, a fost invatator in comuna natala, unde a construit cu banii lui, o scoala, o biserca si un dispensar. Apoi Stefan a fost ales deputat liberal de Valcea, unde a aparat drepturile taranilor in parlament, asa cum reiese din luarile lui de cuvant. Dumitru a urmat cursurile liceului Carol din Craiova, unde l-a avut la matematica profesor pe tatal savantului de mai tarziu, Gogul Constantinescu. Dupa bacalaureat, s-a inscris la facultatea de Drept din Bucuresti, frecventand si cursurile de filozofie. Dupa ce si-a luat licenta in 1901, a plecat la Paris, unde a stat 3 ani ca sa-si pregateasca doctoratul. L-a avut printre alte somitati ca profesor pe Henri Bergson. Pa 17 mai 1904, deci dupa 3 ani de munca, si-a sustinut teza de doctorat sub conducerea lui Emile Durkheim. Intors in tara, suplineste sporadic in licee, predand ore de limba franceza, pana cand, in aprilie 1905 este numit conferentiar la catedra de sociologie a universitatii bucurestene, unde a stat conferentiar 5 ani! In 1910, s-a prezentat la un concurs pentru a deveni profesor, dar acolo a reusit un nesociolog, Ion Radulescu-Pogoneanu, care era un apropiat de-al lui Titu Maiorescu si care era si membru al partidului Conservator din care faceau amandoi parte. Deci, un intelectual de talia lui Titu Maiorescu s-a coboarat pana acolo incat sa manipuleze un concurs, de dragul politicii si din spirit ingust, de grup. Iata ca si oamenii mari poti fi uneori mici, daca au puteri prea mari si nu-i controleaza nimeni. Cativa ani mai tarziu a patit-o la fel la Universitatea din Iasi unde i s-a intocmit un referat negativ pe motiv ca lucrarile lui sant impanate cu idei socialiste, periculoase pentru studenti. Refuzat de universitati, intra in politica ca senator si deputat. Intre anii 1916 si 1918 s-a aflat la Paris, trimis de guvernul roman, unde a incercat sa convinga strainatatea de drepturile noastrea la unitate nationala. Daca Romania Mare a devenit o realitate, asta se datoreste si eforturilor sale, alaturi de Vuia, Elena Vacarescu si alti patrioti romani, care au facut cunoscute doleantele romanilor francezilor si lumii intregi. In acest sens a scris trei brosuri, doua despre Transilvania si una despre Basarabia, toate trei nepublicate inca si deci necunoscute istoriografiei noastre. A fost prieten cu Titulescu si a fost mai mult ani rerezentantul Romaniei la Liga Natiunilor, apoi a fost ambasador in Mexic. Se sinucide in anul 1945. Ca sociolog, a scris lucrari extrem de valoroase, toate insa nepublicate sau necunoscute publicului romanesc, neintrand deci in circuitul cultural national si in constiinta romanilor. Lucrarea ”Rolul individului in determinismul social”, publicate in Franta, Italia, SUA, Belgia, nu au fost traduse in romaneste decat dupa 80 de ani! Lucrarea „Idealul creator” n-a fost publicata in romaneste nici acum, desi P.A. Sorokin o considera „cea mai buna lucrare din literatura de specialitate asupra actiunii umane si a motivatiei ei”. Lucrarea „Din psihologia poporului roman”, aparuta in romaneste imediat dupa ce a fsot scrisa (o fericita exceptie), la Libraria Leon Alkalay in 1907, a avut soarta de a fi uitata imediat cum a aparut. Este o lucrarea stiintifica, complexa si stufoasa, care a fost reeditata in 1996 si care are 480 de pagini. Este greu de citit, de inteles si mai ales de accepatat. Pentru ca Draghicescu nu face nici un compromis, aduce in lumina toate tarele de caracter si de comportament de care suferea si sufera inca poporul roman. Este o lucrare de capatai, care ar trebui studiata in scoala, dand astfel copiilor posibilitatea de la o varsta frageda sa afle si sa incerce sa corecteze defectele noastre de comportament social. Nu vom putea progresa niciodata ca popor, daca nu ne privim drept in ochi, asa cum santem si nu incercam sa ne izbavim de mostenirea istorica nefolositoare care ne-a fost data s-o ducem in carca. (Material extras din lucrarea „Din psihologia poporului roman” aparuta la Editura Albatros in 1996)
Posted on: Sun, 04 Aug 2013 10:01:39 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015