Uniți Salvăm! Refren: Ieşi în stradă, confortofilule, căci toate standardele personale pe care le-ai atins sau la care iţi permiţi să aspiri s-au definit, s-au câştigat acolo. Apoi, micile tale planuri mari poţi să le şi uiţi dacă boleşti. Ieşitul în stradă împotriva cianurării de la Roşia Montană şi a Fracturării Hidraulice este tratament profilactic! În altă ordine de idei, n-aş fi crezut vreodată că mizantropia mea mă mai poate lăsa să văd lumea aşa cum o descriu mai jos. Dintotdeauna fiecare secol sau decadă istorică a fost considerată mai i/amorală, mai decăzută, mai dezorientată decât cele precedente. Despre vremurile noastre s-a spus că sunt sub semnul individualismului şi egoismului mai mult decât oricare alte vremuri în care, de bine de rău, existau idei pe care azi le repudiem, sugând din dinte cu superioritate. Idei care reuşeau să unească gloata pentru idealuri care au devenit banalităţi tocmai pentru că au fost împlinite. Interesant cum în vremurile noastre în care fiecare individ este starul incontestabil al propriei sale vieţi, rol care îi ocupă marea majoritate a timpului, s-a născut o conştiinţă colectivă(!), altruistă(!!) cum nicio eră antecedentă n-a cunoscut. Este prima oară când omenirea se gândeşte la resursele vitale dincolo de “grânarele pentru anii secetoşi”. Este prima oară când simţim empatie faţă de şansele la viaţă a unor generaţii mult îndepartate în viitor. Este prima oară când empatizăm cu plantele, cu animalele, cu apa, cu piatra la un nivel care ne-ar fi dus la rug sau beatificare până prin Iluminism sau la casa de nebuni până de curând. Şi este prima oară când un asemenea ideal nu aparţine elitelor care-l teoretizează, finisează şi refinisează în cotloane academice ci îl regăseşti brut, răspândit şi practicat de pătura medie a societăţii. Dintotdeauna omul a acţionat exclusiv în interes propriu imediat sau îndepartat la doar câteva decade mânat, cel mult, de interesul de gintă. Omul a fost în stare să sacrifice oricând locul, planta, animalul sau celălalt om de-i stătea în calea propăşirii și fericirii. Acest tip de comportament nu a dispărut, el înfloreşte la fel de bine ca întotdeauna dar pe lângă această trăsătură tradiţională s-a strecurat un imbold, o sensibilitate aparte. Azi gradul de civilizaţie nu se mai măsoară în nivelul de confort şi bunăstare pe care un individ şi-l poate oferi sieşi şi alor săi, ci în nivelul de responsabilitate faţă de impactul confortului şi bunăstării personale asupra mediului, asupra celuilalt, asupra viitorului. Ce abstracţiune! Spaţiul intim de protejat s-a extins de la pereţii propriei case, gardul propriei curţi, maşina personală la dimensiunile străzii, oraşului, Pământului. Comoditatea stă să se-nrudească cu barbaria, iar sacrificarea comodităţii este noua civilizaţie! Ce vremuri dom’le, ca să vezi, s-a intors lumea cu fundul in sus! Din păcate, acest nou tip de civilizaţie este floare rară pe la noi. L-am constatat la o fărâmă dintre rudele, cunoscuţii, colegii şi prietenii mei şi ai altora. Acea fărâmă este de o lună în fiebere, în marş, în stradă. Mă gândesc că absenţa restului, a grosului, nu este hotarâtă de trăsături de caracter individuale, ci de trăsături generale, definite de poziţia geo-politică, adică ţara în care ne-am născut, am crescut şi ne-am ologit social. Ciudat totuşi, căci peste 90% din rudele, cunoscuţii, colegii şi prietenii mei şi ai altora au standarde personale demne de ţări unde acest nou tip de civilizaţie nu mai este de mult floare rară dimpotrivă. Refren: Ieşi în stradă, confortofilule, căci toate standardele personale pe care le-ai atins sau la care iţi permiţi să aspiri s-au definit, s-au câştigat acolo. Apoi, micile tale planuri mari poţi să le şi uiţi dacă boleşti. Ieşitul în stradă împotriva cianurării de la Roşia Montană şi a Fracturării Hidraulice este tratament profilactic! La Roşia Montană se preconizează folosirea unei cantităţi de cianură de 13 ori mai mare anual decât în întreaga Uniune Europeană, acestei cantităţi îi ia sute de ani să se degradeze! Nou marş în 6 octombrie, ora 17:00, Piaţa Unirii. Pentru a ieşi din tradiţia confortului de tip "homo homini lupus est" ascultă Bubblegun Feat. Protestarii:): Takács Eni
Posted on: Sat, 05 Oct 2013 10:41:06 +0000