Vadim Tudor, poetul de casă al lui Nicolae Ceauşescu M A –CRONICA ROMÂNĂ- Joi, 5 septembrie Dosarul de securitate al lui Vadim Tudor demonstrează foarte clar faptul că a fost unul dintre protejaţii regimului Ceauşescu, deşi în stilul duplicitar care îl caracterizează fostul lider al PRM s-a plâns că a fost, de fapt, urmărit de fosta Securitate.În realitate, Vadim Tudor a fost urmărit pentru a fi protejat, nicidecum pentru a fi persecutat. Acest lucru reise fără tăgadă din notele informative aflate la dosarul acestuia din arhiva CNSAS. Tentativele disperate, şi parţial reuşite, ale găştii din jurul fostului preşedinte al CNSAS, Gheorghe Onişoru de a-l scoate basma curată pe turnătorul Vadim Tudor nu au făcut altceva decât să provoace revolta sutelor de scriitori şi oameni de cultură cinstiţi, care au refuzat să îşi toarne colegii şi să ridice ode familiei Ceauşescu! Vadim Tudor a făcut, însă, ceea ce a ştiut să facă! Să calce pe cadavre şi să laude abuzurile dictaturii în modul cel mai penibil! Avantajele ce au decurs de aici sunt cunoscute! Vă prezentăm, în continuare, o poezie, dar şi o scrisoare trimisă fostului dictator cu „umilinţă„ de către Vadim Tudor, care arată, în modul cel mai pregnant, micimea caracterului marelui „justiţiar şi patriot postdecembrist”. Poem de închinare de Corneliu Vadim Tudor Avem un bărbat între noi şi lumină ne luăm din luminile ochilor săi e blând ca amurgul sfinţind Bucovina şi aprig ca Oltul vuind printre văi pământul acesta l-a dat, într-o iarnă aşa cum dă iarba dintâi, prevestind schimbarea la faţă a firii şi-a vechei suflări româneşti cu peceţi de argint. Şi multe zăpezi l-au albit pe la tâmple şi-atâtea adânci nedreptăţi l-au durut tăind pentru noi pârtii largi către viaţă el steagul de foc tot mai sus l-a ţinut astfel şi-a urmat Ceauşescu destinul cu-o dragoste vie de oameni ăn piept astfel nu mai mira pe nimeni ca astăzi e falnic stejar şi cârmaci înşelept. Iubindu-şi lucid şi din inimă ţara oşteanul din el n-are tihnă deloc şi pieptul şi-l pune viteaz la fruntarii şi pace el vrea, şi belsug,şsi noroc închin, dar, un cantec de slavă în cinstea acestui tezaur de minte şi har el, care, luptând ne-a redat demnitatea de neam de eroi şi popor legendar! Scrisoarea lui Vadim către “instanţa supremă a ţării şi a partidului” “Mult iubite şi stimate tovarase Nicolae Ceauşescu, Mă văd nevoit să vă scriu din nou, deşi cunosc cît de preţios este timpul Dumneavoastră. Aş dori respectuos să vă solicit, în calitatea pe care o aveţi, aceea de instanţă supremă a ţării şi a partidului, analizarea şi soluţionarea unui grav litigiu scriitoricesc şi politic. Este vorba despre o serie de discuţii purtate în jurul volumului meu de poezie şi publicistică revoluţionară “Idealuri” (Editura Eminescu 1983), întocmit special pentru glorioasa Dumneavoastră aniversare de la începutul acestui an. Am scris cu multă dragoste această carte, al carei Erou principal sînteţi Dumneavoastră. (…) cel mai de seamă bărbat din întreaga existenţă a României. (…) La propunerea mea, tovarăşii Petru Enache şi Gheorghe Pană au aprobat ca festivitatea lansării acestui volum să fie organizată la Clubul Uzinelor “23 August” din Capitală, în inima muncitorimii bucureştene -, a circumscripţiei de care se leagă nemijlocit eminenta Dumneavoastră activitate parlamentară. (…) Dumneavoastra ne-aţi cerut să mergem în mijlocul muncitorilor, pentru a ne inspira la izvoarele muncii şi vieţii adevărate. (…) Nutresc speranţa că viitoarea prezentare a cărţii, pe care, de comun acord cu tovarăşii Elena şi Vasile Barbulescu (sora şi cumnatul dictatorului – nota red.) o voi face în mijlocul ţăranilor şi muncitorilor din comuna Dumneavoastră natală, Scornicesti, nu va mai fi contestată atît de vehement. Cu deosebită dragoste şi respect filial, Corneliu Vadim Tudor, 3 februarie 1983″
Posted on: Thu, 05 Sep 2013 14:48:15 +0000
Recently Viewed Topics
© 2015