Viața privată la locul de muncă În ce măsură angajatul poate pretinde respectarea vieții private la locul de muncă? Articolul 71 al Codului Civil –Legea 287/2009, prevede dreptul persoanei la respectarea vieții sale private. Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viața intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reședința sau corespondența sa, fără consimțământul său ori fără respectarea limitelor legale. Potrivit aceleiași legi, este interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondenței sau a altor documente personale, precum și a informațiilor din viața privată a unei persoane, fără acordul acesteia. Poate angajatorul, în timpul orelor de program, să verifice corespondența angajaților și/sau să îi supravegheze prin camere video? Respectarea vieții private implică automat respectarea dreptului la anonimat, a dreptului la secretul interacțiunilor și al comunicării. Totuși, angajatorul, prin nevoia sa legitimă de supraveghere a activității angajatului, poate pune limite acestor drepturi. În egală măsură, însuși dreptul angajatorului de a supreveghea activitatea angajaților săi, sub aspectul eficienței și respectării atribuțiilor postului, este limitat de dreptul angajaților la viață privată. Odată reglementate aceste drepturi, situația se complică și mai tare. În teorie lucrurile par clare, problemele apar în practică, generate de cum și când sunt exercitate aceste drepturi, de către ambele părți, și în ce măsură se încalcă sau se exclud unele pe altele. De exemplu, secretul corespondenței include secretul corespondenței la serviciu, inclusiv e-mail, sau folosirea internetului. Astfel că utilizarea internetului în scopuri personale, în timpul orelor de program poate fi protejată de dispozițiile art. 71, chiar dacă acest lucru duce la o reducere a timpului alocat îndeplinirii sarcinilor de serviciu, pentru care angajatul primește salariu. Potrivit dispozițiilor articolului 73 Cod Civil – Legea 287/2009, orice persoană are dreptul la propria imagine, iar în exercitarea acestui drept ea poate să interzică sau să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățisării sale fizice ori a vocii, sau dupa caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. În același timp, angajatorul poate astăzi verifica, prin amplasarea de camere video, ce fac salariații în timpul orelor de program, dacă aceștia comunică prin telefon, sau ce fel de corespondență electronică poartă. Angajatorul are chiar posibilitatea de a sancționa disciplinar salariații care, în timpul orelor de program, desfășoară activități personale. Monitorizarea activității salariatului, respectiv utilizarea de informații generate de o astfel de monitorizare, reprezintă pătrunderea angajatoruli în viața privată a persoanei respective, care prin lege are dreptul la respectarea vieții private, iar locul de muncă nu poate fi considerat un teritoriu în care angajatul încetează a mai avea viață privată. În egală măsură, angajatorul este îndreptățit să monitorizeze salariații pe parcursul orelor de program. Are însă obligația legală de a le comunica acestora mijloacele de monitorizare pe care le utilizează, fără a avea dreptul de a stoca informații privitoare la angajați, care nu au legătură cu munca. Angajatorul are dreptul să monitorizeze comunicările private ale angajaților și să utilizeze camere de luat vederi, din variate motive, cum ar fi: • motivul securității – angajatorul poate preveni riscul divulgării de informații confidențiale, în exteriorul companiei, • vegherea respectării programului de muncă agreat prin contract și remunerat - activitățile în interes personal, cum ar fi utilizarea internetului, duc la reducerea timpului alocat sarcinilor de serviciu, • în calitate de proprietar al aparaturii puse la dispoziția angajaților, în scopul desfășurării activității profesionale (calculatoare, telefon, fax, etc) angajatorul are dreptul să monitorizeze modalitățile de utilizare a acestora. Problema se pune însă cu privire la ce obligații are angajatorul în raport cu informațiile care decurg din monitorizarea salariaților. De exemplu, în situația monitorizării unei corespondențe electronice între doi angajați, care folosesc termeni injurioși la adresa angajatorului. Acesta din urma are dreptul de a constata abaterea angajaților, în urma desfășurării unei activități personale în timpul programului. Nu există însă reglementări speciale conform cărora angajatorul are sau nu dreptul de a invoca și conținutul acestei corespondențe. Dar, luând în considerare reglementările privind dreptul persoanei la viață privată, drept care nu încetează pe parcursul programului de lucru, angajatorul ar trebui să se limiteze la constatarea abaterii disciplinare, fără a lua în calcul conținutul corespondenței. Dacă aveți ȋntrebări, vă răspundem cu plăcere: Tel: 021.310.00.95 Email: [email protected]
Posted on: Sat, 05 Oct 2013 16:42:54 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015