Ziua umblării în genunchi 16-10-2013 Aceasta să fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnă, în care să vă smeriţi sufletele. (Leviticul 16:31) Ziua Ispăşirii, sau Yom Kipur, era cea mai solemnă sărbătoare din calendarul iudaic. Atunci, se făcea curăţarea rituală a Sanctuarului. Fiecare închinător trebuia să fie pregătit să se întâlnească cu Dumnezeu. Păcatele care erau nemărturisite la timp puneau în mod serios în pericol viaţa păcătosului întârziat sau neglijent. În tradiţia iudaică, Ziua Ispăşirii era o zi de judecată divină şi o zi de post şi rugăciune. Ritualul specific pentru această sărbătoare trebuia să aibă un impact profund asupra minţii închinătorilor. Se cerea să fie evitată cu desăvârşire orice preocupare care i-ar fi putut sustrage de la participarea cu tot sufletul. Mişcările marelui-preot, care lucra într-o solemnitate supremă, erau urmărite în linişte şi cu o reverenţă sporită. „Întreaga ceremonie avea scopul de a-i face pe israeliţi să înţeleagă sfinţenia lui Dumnezeu şi dezgustul cu care El privea păcatul; pe lângă aceasta, trebuia să le arate că nu puteau veni în contact cu păcatul fără să se mânjească. (…) Toate activităţile trebuiau încetate şi întreg poporul Israel trebuia să petreacă ziua în smerenie solemnă înaintea lui Dumnezeu, cu rugăciune, post şi o adâncă cercetare a inimii.” (TV, p. 345) Astăzi este o zi pe care Dumnezeu ţi-o dăruieşte din toată inima. Ai putea considera că aceasta este cea mai frumoasă ocazie de a „umbla smerit cu Dumnezeul tău”. Când Marele-Preot din Sanctuarul ceresc face ispăşire pentru păcatele tale, umblă înaintea Lui în sfinţenie deplină. Nu lăsa ca lucruri banale sau lipsite de valoare să-ţi ocupe mintea în mod nepermis. În smerenie autentică, zăboveşte astăzi înaintea Lui în genunchi. CONEXIUNE: „Sfânta Scară”, cunoscută şi ca „Scara lui Pilat”, a fost adusă la Roma de la Ierusalim în secolul al IV-lea şi amplasată în fostul palat papal. Cele 28 de trepte de marmură, încastrate în lemn pentru a fi protejate, sunt considerate atât de preţioase, încât nu li se permite pelerinilor să le urce decât în genunchi. Restauratorii au descoperit însă că nu toţi vizitatorii respectă acest loc. Cu ocazia restaurării, au găsit tot felul de resturi, chiar şi gumă de mestecat lipită pe lemnul care protejează treptele. Ion Buciuman, pastor, Conferinţa Muntenia
Posted on: Wed, 16 Oct 2013 06:57:40 +0000