Îmi doresc foarte mult un prieten. Mai precis, pe viitorul meu soţ. Pe de o parte, sunt conştientă că Dumnezeu ştie inima mea, dar pe de altă parte, nu mai am răbdare. Să încep să caut eu?… Ştiţi de ce mă bucură pe mine întâlnirile acestea? Mai ales pentru că zâmbiţi… Ştiţi de ce îmi place să zâmbiţi? Să vă vedeţi cât de frumoşi sunteţi! Dintr-o astfel de adunare trebuie să vă alegeţi iubiţii. Pentru că cine se ia de discotecă, de discotecă se are! Cine se ia de la prăşit, de prăşit se are! Cum să iei o cucoană, care abia termină ştiinţe economico-politico-sociale, la secţia marketing bănci internaţionale şi relaţii internaţionale, să o duci la Cârlibaba, la plantat dovleci?! Nu ţine! Vreţi fată de sate, vă luaţi de la sate! Vreţi cucoane cu aere, vă luaţi de la AER, Asociaţia Elevatelor Române! Adică suma tuturor cursurilor la modă în România. “Unde ai studiat?” “La psihologie intrinsecă!…” Adică ce mai rămâne din noi întreg, când ne fură peisajul dobitocesc din jurul nostru? Uitaţi-vă ce plini de noi suntem noi, profesorii universitari! Punem coada la toate prunele, vorbim despre disciplinaritate, despre transdiciplinaritate, cosmism şi teocosmim, despre te miri ce… Am făcut din carbonul ăla tratate întregi de chimie! Dintr-un amărât de apendic, care oricum trebuie scos, am făcut calcule de nu ştiu cum, de nu ştiu ce!… În teologie, nici nu mai spun! Săracul Hristos, numai El nu-i doctor, în rest, toată lumea! Toată lumea doctorim… Uitaţi-vă cum am complicat noi lucrurile! Aşa e şi în iubire. De ce aveţi nevoie de soţ sau de soţie, de aceea şi de acolo vi-l luaţi. Un om car eiubeşte muntele, de pildă, dacă nu urcă măcar o dată pe an, se sufocă! Se întâmplă şi asta! Cum să ţii una care, săraca, pururea e cu ochii la mare! Nu se poate. Sunt anumite aptitudini pe care trebuie să vi le controlaţi. Sigur, în primul rând este relaţia fiecăruia în parte cu Hristos. Nu poţi lua un bădărănoi care să intre cu bocancii în viaţa ta: “Ce e, fă, ce te tot duci la biserică? Tot cu popii tăi!…” Asta este o romanţă celebră în zonă: popii, mâncători de timp, mâncători de bani etc. Nu-i aşa de simplu! Important e să nu vă grăbiţi! Chiar dacă după ceasul bunicii trebuia să fiţi măritată de vreo doi ani… Că ea s-a măritat la 16. Părinte, cum să-i dezvălui unei persoane că o iubesc, că îmi e dragă şi sufăr pentru ea? Măi, frate sau soră, Dumnezeu să-ţi ajute. Nu-i de râs, măi, oameni buni, nu-i rău să suferi din iubire. De ce râdeţi? Parcă voi n-aţi plâns! Că voi toţi dădeaţi semne acolo. Ba aţi schimbat frizura, ba v-aţi luat alţi pantaloni sau altă fustă, ba v-aţi dat rotunzi, chiar în spectacol… păi nu te-apucă suferinţa? Cum să nu te apuce suferinţa? Vedeţi de ce suferă Hristos până astăzi? Câte nu face El pentru noi şi noi!… Da, uitaţi-vă bine! Nu facem destul prostii care efectiv n-au nici în clin, nici în mânecă cu Dumnezeu? Eu cred că cel mai mult te vei dezvălui acelei persoane, şi te rog să nu iei în socoteală nici râsul colegilor dumitale, nici ponteala mea, cred că cel mai mult te vei dezvălui vorbindu-i acelei persoane. Omul este un animal care-şi gândeşte gândirea şi care are emisie comunicativă, aşa se cheamă. Adică legi fraze. Du-te, frate sau soră, şi spune-i: “Măi, omule, te opresc pentru că popa ăla de la Sibiu mi-a zis să te opresc şi să-ţi spun că te iubesc. Nu ştiu dacă ai înţeles din gesturi, din ochii mei peste cap, din felul meu schimbat, din celelalte, dar eu te iubesc, înţelegi?!” Punct. Odată gândeam şi am şi scris. Unii vorbesc prin vorbe, alţii vorbesc prin gesturi, iar noi vorbim prin minuni. A descoperi că-l iubeşti pe celălalt e o minune. Fragment extras din volumul Părintelui Constantin Necula, Provocările străzii, Ed. Agnos, Sibiu, 2006
Posted on: Wed, 23 Oct 2013 10:09:13 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015