În mod curios, după părerea lui Iorga împrejurimile Romanului - TopicsExpress



          

În mod curios, după părerea lui Iorga împrejurimile Romanului nu au aparţinut regatului maghiar, şi a explicat formarea localităţilor din zonă prin extinderea treptată spre nord a maghiarimii din Moldova de sud. Coloniştii maghiari au ajuns la malurile Siretului urmând în primul rând cursurile râurilor ce izvorăsc din Carpaţi (de ex. Valea Trotuşului era considerată o prelungire a Secuimii), iar de aici au migrat până în locul unde râul Moldova se varsă în Siret. Pe parcursul perioadei de migrare coloniştii maghiari s-au amestecat cu foarte multe etnii, îndeosebi cu slavi şi români, şi de aici provine denumirea de ceangău. Nicolae Iorga a perceput în călătoriile sale că ceangăii au un dialect siflantizant, ceea ce îi deosebeşte fundamental de maghiarii din Moldova originari din Secuime. În opinia lui, coloniştii maghiari au populat regiunea salinelor din valea Slănicului la începutul secolului al XIII-lea, de unde au coborât mai târziu în zona Siretului, adică în teritoriul episcopiei cumane. Deşi au împrumutat portul şi obiceiuri româneşti, au păstrat până în zilele noastre limba maternă maghiară şi propriul sistemul juridic. În legătură cu Adjudul, el notează că istoria lui începe odată cu secolul al XIII-lea, în perioada în care maghiarii s-au stabilit în zona dintre Carpaţi şi Siret, pe teritoriul episcopiei cumane, care păstrându-şi credinţa romano-catolică chiar în vecinătatea tătarilor. Era convins că toponimele Adjud şi Sascut-Sat sunt de origine maghiară. La Vizantea Mănăstirească din judeţul Vrancea a găsit gospodari maghiari blânzi, cu copii frumoşi. Ajungând la Ploscuţeni observă şi descrie îndârjirea cu care catolicii maghiari de acolo şi-au păstrat limba maternă şi faptul că mulţi copiii nu ştiu să vorbească româneşte. Femeile au învăţat limba română ca să poată comunica în afara satului. Fetele din sat i-au spus râzând lui Iorga că nu s-ar căsători pentru nimic în lume cu feciori români, pe care-i numesc Vlahi. Ei considerau că în localitate ei trăiesc de fapt pe pământ maghiar (Ţara Ungurească), şi doar în afara ei începe ţara Vlahilor (Ţara Românească).
Posted on: Mon, 15 Jul 2013 16:13:33 +0000

Trending Topics



Recently Viewed Topics




© 2015