În schimb, perimetrul Bârlad unde în 2011-2013 Chevron a făcut investiții de peste 25 milioane de dolari pe lucrări de prospecțiuni seismice și gravimetrice nu prezintă nici o importanță pentru gaze de șist. Această afirmație se bazează pe faptul că în zona Bârlad lipsesc în fundamentul Platformei Scitice formațiuni siluriene care constituie sursa gazelor de șist (Visarion, Neaga et al., 1993). În plus, formațiunea generatoare de gaze de șist este totdeauna caldă (cu valori foarte mari ale fluxului termic). În realitate, la Bârlad apar cele mai mici valori ale fluxului termic din România. De asemenea, pe tot segmentul Platformei Moesice dintre Drobeta-Turnu-Severin și București, rocile care puteau genera gaze de șist nu au atins maturitatea (Paraschiv, 1979) și, ca atare, nici aici nu există gaze de șist. Întrebarea care se pune cu acuitate este dacă acumularile de gaze de șist trebuie să fie prospectate și exploatate pe teritoriul României comportă un răspuns pozitiv. La a doua intrebare, dacă există vreo urgență în exploatarea gazelor de șist cu ajutorul metodologiilor existente, răspunsul este să mai așteptăm. De ce? Datorită faptului că de la inițierea prospecțiunilor la exploatarea lor trece cel puțin un deceniu. Or, motivul invocat pentru explorarea gazelor de șist este eliminarea importurilor de gaze naturale. Dar, în perspectiva creșterii rezervelor de gaze naturale ale României la niveluri uriașe, acest argument dispare. În aceste condiții, interesul României pentru exploatarea gazelor de șist va constitui o prioritate peste circa cinci decenii. Sperăm ca între timp tehnicile de exploatare a gazelor de șist vor fi mult îmbunatățite sub raportul protecției mediului inconjurător, mai ales după experiențele poloneze în pădurile mazuriene. cotidianul.ro/program-national-de-relansare-a-industriei-energetice-si-miniere-din-romania-2013-2017-218622/
Posted on: Tue, 13 Aug 2013 21:21:01 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015