Şi-mi vine să urlu. Să ies afară şi să ţip cât mă ţin plămânii. Să îţi rostesc numele şi să îţi spun cât de mult te urăsc. Cât de mult te iubesc. Mixul ăsta de sentimente mi s-a înfipt în fiecare moleculă din corp. Uneori, e ca un nod în gât ce nu ma lasă să vorbesc. Şi te caut în tot. În frunze, în oameni, în soare, în ploaie, în fiecare adiere de vânt. Mă macină. Îmi macină fiecare părticică a corpului. Plecarea ta este o durere trupească, o străpungere a întregii mele fiinţe.
Posted on: Thu, 10 Oct 2013 20:14:37 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015