Mediatizarea APIA în presa locală Luni, 12 august 2013 Procesatorii au de câştigat de pe urma producţiei bune de grâu de anul acesta, iar agricultorii au de pierdut Argeş Media.ro Veste bună pentru procesatori, veste proastă pentru fermieri şi totodata pentru cetăţenii judeţului Argeş. Producţia foarte bună la grâu, de circa 3100 kilograme la hectar, a făcut ca preţul pe kilogramul de grâu să fie foarte mic. Deoarece n-au unde să-l depoziteze, agricultorii trebuie să vândă grâul la un preţ de nimic, de cele mai multe ori neacoperindu-şi investiţia, după câte ne-a explicat directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, Marius Stroescu. Procesatorii sunt singurii care au de câştigat. Cumpără grâul la un preţ mult mai mic decât anul trecut, iar pâinea rămâne la aceeaşi valoare pe piaţă. Anul acesta este unul foarte bun din punct de vedere agricol, iar aici ne referim la culturile de grâu, orz, porumb şi rapiţă. O veste bună într-adevar, dar preţul la grâu este de 0,58 - 0,65 lei/ kilogram, iar agricultorii nu scot, câţi bani au investit în cultura de grâu. De ce sunt nevoiţi să vândă, dacă preţul este atât de scăzut? Sunt forţaţi să vândă producţia de grâu pentru că nu au unde să depoziteze grâul, după cum ne-a explicat Stroescu, directorul APIA. Anul trecut, preţul la grâu era de 0,85 - 0,90 şi, deşi a fost o cultură slabă, fermierii au avut de câştigat de pe urma producţiei de grâu. ,,Procesatorii sunt cei care au de câştigat din toată această afacere. Ei cumpără ieftin, iar preţul de vânzare al unei pâini este acelaşi, când ar trebui să fie preţul pe o pâine de 0,60 de lei. Agricultorii au investit mai mult decât au câştigat pentru că sunt nevoiţi să vândă. Nu au unde să îşi depoziteze producţia de grâu“, ne-a explicat Marius Stroescu, directorul APIA. Producţia pe hectar la grâu a fost de circa 3100 kg/ha, ceea ce reprezintă o creştere de 32% faţă de anul 2012; la orz este înregistrată o creştere de 40% faţă de anul trecut, fiind o producţie de 3500 kg/ha; la porumb se preconizează, de asemenea, o creştere cuprinsă între 32 şi 40% faţă de anul trecut, cu o producţie medie de 4000 - 4500 kg/ha. Porumbul se va recolta cel mai devreme, cel puţin în partea de sud, după data de 20 septembrie. ,,Singura care poate duce la creşterea economică a României este agricultura“, a încheiat Stroescu. LAPAR nu participă la înfiinţarea camerelor agricole Ziarul de Bacău Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), la conducerea căreia se află doi dintre cei mai importanți fermieri din județul Bacău, Laurențiu Baciu (președinte) și Daniel Ciobanu (prim vicepreședinte) s-a declarat din nou în dezacord cu politicile agricole ale Guvernului. S-a întâmplat la recentul Consiliul Director Lărgit al Ligii, în care au fost discutate problemele actuale ale sectorului agricol: înființarea camerele agricole, activarea Fondului Mutual pentru asigurarea riscurilor din agricultură (recent înființat) și nivelul subvențiilor promise de ministrul Daniel Constantin pentru primele 30 de hectare de teren lucrate de fermieri. “S-a propus și s-a acceptat ca membrii LAPAR să nu participe la înființarea Camerelor Agricole, deoarece nu le reprezintă interesele” – spune Laurențiu Baciu. Legea înființării camerelor agricole a fost modificată de mai multe ori. Conform noilor prevederi, camerele agricole nu vor mai fi “instituții private de interes public”, ci “organizații autonome, deschise, neguvernamentale, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, de utilitate publică”. Dar și acest statut de utilitate publică se va acorda prin emiterea unui nou act normativ. Referitor la Fondul Mutual, LAPAR a hotărât să stabilească o întâlnire de urgență cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, pentru a se discuta despre gestionarea banilor din acest fond și criteriile care stau la baza funcționării lui. Despre propunerea ministrului Constantin cu privire la subvenții, LAPAR consideră că aceasta este discriminatorie pentru fermieri. “Propunerea – a precizat Laurențiu Baciu – are un caracter populist. Ea nu urmărește un interes real privind dezvoltarea sectorului agricol privat, cei mai afectați fiind micii producători, care cu ajutorul pe care îl vor primi nu vor putea dezvolta performanța.” Ministrul a declarat că fermierii ar putea primi, în anul 2015, un sprijin de 177 euro/ha pentru primele 30 de hectare din suprafața totală cultivată, urmând ca pentru restul suprafeței sprijinul să fie de 150 de euro/ha. “În acest mod – a spus Daniel Constantin -, micii fermieri ar fi încurajați să iasă din zona de subzistență și vor putea începe chiar să înregistreze profit. În momentul de față, este vorba de un acord de principiu, dar pe care sperăm să-l putem pune și pe hârtie în perioada următoare”. Laurențiu Baciu crede că, dimpotrivă, acprdarea celor 177 de euro ar trebui făcută pentru suprafețe mai mari de 30 ha, de exemplu pentru 50 ha, ceea ce ar evita fărâmițarea terenurilor agricole. “Membrii LAPAR – a spus președintele Ligii -, sunt indignați de măsurile nefertile ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și atrag atenția conducerii acestuia că s-a terminat de mult campania electorală și că, practic, prioritate are campania agricolă”. Credite pentru fermieri Evenimentul de Botoşani Fermierii care au nevoie de bani pentru a-si continua activitatea agricola si nu se pot inca baza pe sumele provenite din platile APIA pot solicita adeverinte pentru accesarea de credite. Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura - Centrul judetean Botosani, informeaza fermierii care vor sa acceseze credite pentru finantarea activitatilor curente ca elibereaza adeverinte pentru beneficiarii Schemei de Plata Unica de Suprafata (SAPS) – Campania 2013. Aceste credite vor fi garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA si Fondul National de Garantare a Creditului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii. Cei interesati de asfel de credite pot consulta la adresa apia.org.ro toate conventiile incheiate de APIA cu bancile si fondurile de creditare pentru a alege o banca. Prin cererea eliberata de APIA se confirma ca beneficiarul a depus cererea de plata pentru SAPS pentru anul 2013 si ca au fost finalizate controalele si verificarile administrative asupra cererii de plata a beneficiarului, pana la data eliberarii adeverintei. Pot beneficia de adeverinte chiar si fermierii supusi controlului prin teledetectie sau alt tip de control, daca s-au finalizat controalele. “In adeverinta se va mentiona suprafata determinata pentru plata in cadrul schemei SAPS si faptul ca beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plata la data emiterii acesteia, precum si ca indeplineste conditiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, in conformitate cu legislatia in vigoare”, a precizat Liviu Zaharia, directorul APIA Botosani. Valoarea creditului va fi de pana la 90% din suma cuvenita din SAPS, denominata in lei. Adeverinţe pentru fermierii care vor să ia credite de la bănci Telegraf de Constanţa Directorul executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Constanţa, Dan Burlacu: „APIA emite, la cererea solicitantului, o a treia confirmare scrisă - adeverinţa - prin care se atestă că acesta a depus cerere de ajutor pentru Măsura 2.1.5.” Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) eliberează adeverinţe pentru crescătorii de păsări care intenţionează să acceseze credite de la băncile comerciale pentru finanţarea activităţilor curente. Instituţia a încheiat actele adiţionale la convenţiile de finanţare a capitalului de lucru pentru desfăşurarea activităţilor curente de către beneficiarii Măsurii 2.1.5. „Plăţi privind bunăstarea animalelor - Păsări”. „Potrivit acestor acte adiţionale, APIA emite, la cererea solicitantului, o a treia confirmare scrisă - adeverinţa - prin care se atestă că acesta a depus cerere de ajutor pentru Măsura 2.1.5. şi are confirmată suma egală cu valoarea decontului justificativ aferent trimestrului III, depus de către solicitant în perioada 16 iulie - 16 august 2013 pentru aceeaşi măsură”, a declarat directorul executiv al APIA Constanţa, Dan Burlacu. El a precizat că, până în prezent, niciun fermier nu a solicitat adeverinţe, însă în trimestrele I şi II au fost eliberate şase astfel de documente, pentru credite în valoare de 454.323 euro. Cel mai mare credit, în sumă de 379.500 euro, a fost accesat de SC Avicola Lumina. Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii garantează creditele acordate de bănci fermierilor. Toate actele adiţionale încheiate între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Bancă şi Fondul de Garantare sunt postate pe site-ul APIA, la adresa apia.org.ro. APIA recomandă potenţialilor beneficiari interesaţi să îşi aleagă creditorul numai după un studiu atent al condiţiilor de creditare impuse de fiecare bancă, pentru a beneficia de cele mai avantajoase oferte. Peste 23.000 de fermieri au depus cereri pentru accesarea de credite necesare activităţilor curente Monitorul de Galaţi Perioada grea prin care trece agricultura îi determină pe majoritatea fermierilor gălăţeni să apeleze la formele de sprijin oferite de autorităţi pentru a putea să-şi înfiinţeze culturile. Astfel, până la această dată au fost depuse 23.127 de cereri pentru o suprafaţă ce depăşeşte 260.000 de hectare, după cum ne-a declarat Alexandru Sântion, directorul APIA Galaţi. Cele mai multe cereri au venit de la centrele locale din Tecuci (22.183 de cereri), Culdalbi (19.050 de cereri) şi Târgu-Bujor (17.492 de cereri). Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Galaţi eliberează în această perioadă adeverinţe pentru beneficiarii schemei de plată unică pe suprafaţă, ce intenţionează să acceseze credite pentru finanţarea activităţilor curente. La solicitarea scrisă a fermierilor, APIA Galaţi le va elibera adeverinţa prin care confirmă că beneficiarul a depus cererea de plată pentru schema de plată unică pe suprafaţă, dar şi că au fost finalizate controalele şi verificările administrative asupra cererii de plată. Eliberarea adeverinţelor este condiţionată de verificările din teren SAPS (schema de plată unică pe suprafaţă) constă în acordarea unei sume stabilite pe hectar, plătibilă o dată pe an, necondiţionat de obţinerea de producţie. Conform OUG nr. 125/2006, beneficiarii plăţilor directe în cadrul schemei de plată unică pe suprafaţă pot fi persoanele fizice sau juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari sau alte asemenea. Arendatorul, concedentul sau locatorul nu beneficiază de plăţi directe pentru terenul arendat, concesionat sau închiriat. Pot beneficia de adeverinţele amintite doar fermierii selectaţi în urma controlului pe teren (clasic sau prin teledetecţie) şi numai după finalizarea verificărilor. „Pentru a primi credit, fermierii nu trebuie să fi fost excluşi de la plată până la data emiterii adeverinţei şi să îndeplinească condiţiile generale pentru acordarea sumelor pe care le solicită. Valoarea creditului este de 110 euro pe hectar”, precizează directorul APIA Galaţi. Doar 2.400 de fermieri gorjeni şi-au declarat veniturile la fisc Pandurul Gorj Fermierii gorjeni nu se îngrămădesc să-şi declare veniturile din agricultură. Acest lucru îl demonstrează numărul mic al declaraţiilor înregistrate la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj. Deşi în evidenţele APIA Gorj figurează zeci de mii de fermieri, doar aproximativ 2400 dintre aceştia şi-au depus declaraţia privind veniturile din activităţile agricole impuse pe normele de venit. Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj a înregistrat, până la sfârşitul săptămânii trecute, aproximativ 2400 de declaraţii privind veniturile înregistrate din activităţile agricole impuse pe norme de venit. O parte dintre aceştia au fost nevoiţi să-şi rectifice declaraţiile după ce s-au modificat grilele de impozitare. Cu toate acestea, numărul celor care şi-au declarat veniturile din agricultură este nesemnificativ comparativ cu numărul celor care beneficiază de subvenţii din partea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Gorj. „La nivelul judeţului Gorj, am înregistrat cereri pentru sprijin pe suprafaţă din partea a 23.825 de fermieri. De asemenea, în sectorul zootehnic, subvenţia la caprine şi ovine a fost solicitată de 880 de crescători de animale, iar subvenţia pentru vacile din zonele defavorizate de către 2.012 de fermieri. Nu am demarat celălalt program la bovine, însă din experienţa anilor trecuţi ne aşteptăm să înregistrăm în jur de 8.760 de cereri. Deocamdată, nu avem un număr exact al celor ce trebuie să-şi depună declaraţia privind veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit, întrucât derulăm programe prin care se permite ca un fermier să obţină subvenţii pentru un efectiv cuprins între 2-15 capete de bovine, iar impozite trebuie să plătească de la trei bovine în sus. Totodată, pot exista situaţii în care un agricultor a declarat că îşi cultivă porumb, iar apoi a pus ovăz. În aceste cazuri noi nu-i sancţionăm la subvenţie, întrucât fac parte din aceeaşi categorie de culturi”, a declarat Constantin Negrea, director APIA Gorj. Autorităţile avertizează că fermierii care nu şi-au depus Declaraţia 221 la timp şi vor obţine astfel de venituri sunt pasibili de amenzi cuprinse între 50 şi 500 lei, urmând ca impozitul plătibil să le fie estimat. Impozitul pe veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit se achită la bugetul statului în două tranşe egale, de 50% din impozit, până la 25 octombrie 2013, respectiv 15 decembrie 2013. Conform legii, pragurile minime pentru care se aplică impozitarea sunt: 2 ha în cazul cerealelor, plante oleaginoase, sfeclă de zahăr sau cartofi; 0,5 ha legume de câmp; 0,2 ha legume în spaţii protejate; leguminoase pentru boabe- până la 1,5 ha; pomi pe rod- până la 1,5 ha; vie pe rod-până la 0,5 ha, flori şi plante ornamentale-până la 0,3 ha. În sectorul zootehnic pragul de impozitare pleacă de la 3 vaci şi tot atâtea bivoliţe, iar regula depunerii declaraţiei se aplică şi pentru efective de peste 50 de oi, 25 de capre, 6 porci, 75 de familii de albine şi 100 de păsări. 30 august, ultima zi pentru obținerea rentei viagere agricole Jurnalul de Ilfov Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Centrul judeţean Ilfov îi informează pe cei care îndeplinesc calitatea de rentier agricol că data limită până la care aceștia pot intra în posesia rentei viagere, cuvenite pentru anul 2012, este 30 august 2013. În Ilfov, Centrul Județean APIA a notificat un număr de 84 de rentieri pentru a se prezenta la vizarea carnetului care atestă această calitate. Rentieri agricoli pot fi persoanele cu vârsta peste 62 de ani, care dețin terenuri extravilane cu suprafețe cumulate sub 10 hectare, care arendează sau înstrăinează aceste terenuri. Rentieri pot fi și persoanele cu vârstă sub 62 de ani, pensionate pe caz de boală, gradele I și II, care dovedesc incapacitatea de a munci, printr-o decizie a unei comisii medicale. Carnetele de rentier sunt vizate, anual, la centrele județene APIA. Pentru aceasta, rentierul agricol se poate prezenta personal sau prin mandatar cu următoarele documente: -carnetul de rentier agricol; -contractul de arendare; -actul de identitate în original; -document coordonate bancare (opţional); -decizia de la comisia de expertiză medicală actualizată, pentru gradele de invaliditate I şi II (dacă decizia nu prevede că dosarul este nerevizuibil), în original şi în copie. Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia în anul respectiv poate fi încasată de moştenitorii săi, care vor trebui să depună în perioada de vizare, următoarele documente la CJ Ilfov APIA: -carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu);- certificatul de deces (original şi copie); -actul de succesiune (certificat de moştenitor, certificat de legatar, hotărâre judecătorească de succesiune investită cu formula definitivă şi irevocabilă, certificat de calitate de moştenitor, original şi copie); - BI/CI al moştenitorului (original şi copie); - împuternicire/ declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original). Campanie împotriva arderilor de miriști Punctul Mureş Instituţia Prefectului-Judeţul Mureş demarează o amplă campanie de prevenire şi reducere a cazurilor de incendieri ale miriştilor şi de vegetaţie uscată pe raza judeţului Mureş. În acest context a fost elaborat un complex de măsuri care cuprinde următoarele: • Ordinul nr. 134 din 9.04.2013, emis de prefectul judeţului Mureş, Corneliu Grosu privind aprobarea Planului de măsuri al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Mureş pentru evitarea producerii situaţiilor de urgenţă generate de incendii şi/sau arderi necontrolate şi acţiuni specifice combaterii fenomenului de secetă, pentru anul 2013. • Ordinului nr. 247 din 08.08.2013 privind interzicerea arderii miriştilor, vegetaţiei uscate şi resturilor vegetale pe raza judeţului Mureş. • Ordinul nr. 119 din 27.03.2012 privind constituirea comisiei mixte de control pentru constatarea şi sancţionarea persoanelor fizice şi juridce care generează situaţii de urgenţă prin incendierea miriştilor, vegetaţiei uscate, a resturilor vegetale şi a pădurilor. • Hotărârea nr.1 din 10 iunie 2013 privind aprobarea Planului de măsuri al Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Mureş, pentru perioada sezonului estival 2013. • Campania „STOP ARDERILOR DE VEGETAŢIE USCATĂ”, în cadrul căreia au fost distribuite materiale informative către toate primăriile de municipii, oraşe şi comune din judeţ. Campania a fost demarată de Instituţia Prefectului-Judeţul Mureş în parteneriat cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” al judeţului Mureş, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Mureş, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Mureş, Direcţia Judeţeană Agricolă Mureş, Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş şi Garda de Mediu Mureş. Toate primăriile din judeţ au primit toate documentele care fac referire la planurile de măsuri ce trebuie aplicate pentru prevenirea incendiilor miriştilor şi vegetaţiei uscate. Potrivit statisticilor, în anul 2012 până la 31 iulie, au fost înregistrate 329 de cazuri de incendieri ale vegetaţiilor uscate, în urma cărora două persoane au decedat şi mii de ha de terenuri agricole şi forestiere au fost afectate. Sancţiunile aplicate în cazul încălcării legislaţiei în vigoare cu privire la incendierea miriştilor şi a vegetaţiei uscate, pot ajunge până la excluderea de la plata subvenţiilor. O astfel de situaţie s-a înregistrat anul trecut, la o staţiune de cercetare în localitatea Răstoliţa, unde un incendiu provocat în mod intenţionat, a afectat liziera unei păduri din apropierea obiectivului agricol, pe o suprafaţă de 80 de ha. Reprezentanţii APIA Mureş au aplicat atunci penalităţi de 20% din subvenţiile pe care beneficiarul urma să le primească, iar în cazul unei recidive reprezentanţii staţiunii de cercetare riscă să piardă în totalitate subvenţiile. În acest an, până la data de 08 august au fost înregistrate în judeţul Mureş 115 intervenţii pentru stingerea incendiilor de vegetaţie uscată. A fost aplicată o amendă contravenţională de către Garda de Mediu Mureş, în valoare de 3.000 lei, unui cetăţean din localitatea Neaua, pentru incendierea vegetaţiei ierboase de pe marginea drumului din localitate. Pesoanele defavorizate vor primi în 2013, cu titlu de ajutor alimentar de la Uniunea Europeană, pe lângă produsele care n-au lipsit din 2007 încoace, miere, zacuscă şi carne din conserve. Gazeta Nouă Olt Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură licitează în acest an, pentru furnizarea în cadrul programului european de ajutorare cu alimente a categoriilor defavorizate, pe lângă făină, ulei, zahăr, mălai sau paste făinoase, şi miere, zacustă şi conserve din carne de porc. Pentru ediţia 2012 a programului pe lista alimentelor furnizate au fost 11 produse, faţă de şase cu un an înainte. Cele mai importante alimente însă, făina şi uleiul, au fost livrate cu mari deficienţe, în judeţ ajungând doar cantităţi infime. Listele cu şomeri, beneficiari de ajutoare sociale, pensionari cu pensii mici şi persoane cu handicap au totalizat în judeţ aproximativ 78.000 de persoane. Alte mii de persoane sărace, necuprinse în evidenţe în categoriile amintite, au rămas însă pe dinafară. Programul european de ajutorare cu alimente a persoanelor defavorizate se desfăşoară la noi din 2007, dar a fost iniţiat în Europa în 1987. An de an, cel puţin la nivelul judeţului, rămân însă alimente neridicate de către beneficiarii de pe liste, impunându-se redistribuirea lor cu ajutorul primăriilor.. Fermierii pot să solicite acreditarea Ministerului Agriculturii pentru aderarea la fondurile mutuale Monitorul de Suceava Fermierii pot să solicite acreditarea Ministerului Agriculturii pentru aderarea la fondurile mutuale, a declarat vineri ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, care a adăugat că pot fi înfiinţate trei astfel de instrumente de despăgubiri în agricultura românească. "Am încheiat din punctul de vedere al Ministerul Agriculturii partea legislativă de înfiinţarea fondurilor mutuale. Începând de astăzi, fermierii, organizaţiile non-guvernamentale care îndeplinesc condiţiile prevăzute de legislaţie pot veni să solicite acreditarea de la Ministerul Agriculturii. Trebuie să deţină 30% din suprafaţa arabilă a României, astfel că nu putem avea mai mult de trei fonduri mutuale în România după acest procent. M-aş bucura să avem un singur fond mutual care să acopere o suprafaţă cât mai mare şi în care să adere toţi fermierii", a mai spus Constantin. Prin participarea la fondul mutual, fermierii sunt acoperiţi pentru riscurile neacoperite de societăţile de asigurare, precum grindină, secetă, pierderile de venit cauzate din anumite probleme, boli care apar pe piaţă. La fondul mutual poate adera orice fermier care înregistrează venituri atât individual, cât şi prin asociaţiile din care fac parte. Fondul se constituie din 65% contribuţie naţională şi a Uniunii Europene şi 35% din contribuţia membrilor şi trebuie să acopere toate sectoarele din agricultură.
Posted on: Mon, 12 Aug 2013 18:56:59 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015