SCRISOARE DESCHISĂ A SPECIALIȘTILOR DIN CADRUL DIRECȚIILOR JUDEȚENE PENTRU CULTURĂ Către Parlamentul României, Ca urmare a recentei publicări a proiectului de lege privind descentralizarea, proiect pentru care Guvernul urmează să își angajeze răspunderea în Parlament, vă facem cunoscute următoarele în ceea ce privește preconizata descentralizare a Direcțiilor Județene de Cultură, prin trecerea acestora din subordinea Ministerului Culturii în cea a Consiliilor Județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului București: - Conform legislației actuale Direcțiile Județene de Cultură sunt de fapt instituții descentralizate, deoarece protecția Patrimoniului Cultural Național nu se poate realiza în mod real departe de cetățean și de comunitatea locală. Ele au fost concepute inițial și funcționează descentralizat, intervenția Ministerului Culturii fiind doar în ceea ce privește omogenitatea aplicării prevederilor legale și supervizarea deciziilor luate în teritoriu. - Atribuțiile Direcțiilor Județene de Cultură se încadrează în ceea ce se numește administrație publică de specialitate (bazată atât pe cadrul legislativ cât și pe documente științifice – rapoarte, studii de specialitate), acesta nefiind un domeniu strict administrativ care ar putea fi coordonat ca orice altă componentă a administrației publice. Lipsa personalului specializat în domeniu, luarea de decizii din punct de vedere strict administrativ ignorând componenta de specialitate vor duce inevitabil la neglijarea sau chiar la distrugerea unor componente ale patrimoniului cultural național. - În contextul actual al crizei economice, al apariției unor mișcări naționaliste și separatiste în toată Europa și ținând seama că integrarea României în Uniunea Europeană înseamnă și păstrarea identității și moștenirii noastre culturale nealterate, considerăm că protecția Patrimoniului Cultural Național în totalitatea lui trebuie să fie consolidată, iar rolul de interes public al acestuia trebuie întărit. Acestea se pot face doar prin reglementări coerente și aplicate unitar, monitorizare de specialitate și protecție, iar acest rol îl poate avea doar Ministerul Culturii și Direcțiile Județene de Cultură doar în măsura în care sunt direct subordonate acestuia. Chiar dacă legislația actuală în domeniu este perfectibilă, prin modul de organizare de astăzi al Direcțiilor Județene de Cultură se asigură totuși aplicarea unor reglementări unitare în ceea ce privește protecția Patrimoniului Cultural Național, monitorizarea obiectivelor, procedura de avizare în sensul protejării, de multe ori sub presiunea intereselor economice sau ale autorităților locale. În ceea ce privește noul proiect de lege propus, vă aducem la cunoștință următoarele probleme majore care ar apărea din aplicarea lui: - Atribuțiile actuale ale Direcțiilor Județene de Cultură în cazul în care vor fi trecute integral către Consiliile Județene, vor fi dublate de atribuțiile existente astăzi ale autorităților locale (controlul şi monitorizarea respectării/aplicării legislaţiei în vigoare, privind protecţia monumentelor istorice există ca atribuții inclusiv la nivelul Administraţiei Publice Locale, prin servicii specializate). - Incompatibilitatea în ceea ce privește activitatea de avizare, monitorizare și control (În cazul în care competența de a elibera avize privind conformitatea proiectelor de intervenţie asupra monumentelor istorice trece în subordinea autorității locale, atunci se va ajunge la situaţia ca autoritatea locală să îşi dea singură aviz pentru propriile propuneri, precum şi să îşi organizeze controlul şi monitorizarea activităţilor). Va exista o triplă calitate a autorității locale (Consiliul Județean/CGMB), respectiv de finanțator/ autoritate care eliberează autorizarea pentru construire/autoritate care eliberează avizele de specialitate care stau la baza autorizării pentru construire, luând naștere în acest fel un conflict de interese. Această stare de incompatibilitate expusă mai sus reprezintă în mod cert un element de neconstituționalitate a proiectului de lege! - O altă incompatibilitate va exista la nivelul Comisiilor Zonale pentru Monumentele Istorice (păstrate cu rol consultativ în textul propunerii de lege) și anume – potrivit legii nr. 422/2001 cu modificările și completările ulterioare, arhitecții șefi ai județelor sunt membri de drept în aceste comisii; în acest fel, avizul ce urmează a fi eliberat de direcțiile aparținând Consiliilor Județene va avea la bază acordul dat de Comisiile Zonale în care este membru arhitectul șef al județului, care de asemenea este implicat și în autorizarea construcțiilor la nivelul Consiliului Județean - În domeniul arheologiei, poate apărea din nou o situație de conflict de interese și incompatibilitate și anume – în cercetarea arheologică preventivă (obligatorie în cazul unor lucrări de investiții în zone cu patrimoniu arheologic cunoscut sau reperat) este realizată de muzeul județean care este finanțat de consiliul județean, pentru ca ulterior, direcția județeană pentru cultură din subordinea consiliului județean să elibereze certificatul de descărcare de sarcină arheologică. - În plus, în același domeniu, se poate institui și un gen de monopol, Direcția județeană subordonată Consiliului Județean putând obliga un eventual investitor să execute cercetarea arheologică doar cu Muzeul Județean respectiv, indiferent dacă acesta are sau nu suficienți specialiști, dacă respectă termenele și standardele de calitate, în caz contrar refuzând emiterea unor avize sau a certificatului de descărcare de sarcină arheologică. Acest fapt este periculos deoarece poate duce la creșterea nejustificată a costurilor pentru investiții și chiar la pierderea unor finanțări ale Uniunii Europene prin depășirea termenelor de execuție sau realizarea unor lucrări de specialitate neconforme cu cerințele proiectelor - Textul legii deși pomenește păstrarea în continuare a Comisiilor Zonale pentru Monumentele Istorice , nu ia în considerare rolul acestora ca organisme ştiinţifice de specialitate descentralizate ale Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, fără personalitate juridică, cu rol consultativ. După noul proiect de lege existența, modul de funcționare și atribuțiile Comisiilor Zonale pentru Monumentele Istorice, rămân neclare și nereglementate, în fapt fiind vorba de dispariția lor și transformarea în cel mult ,,Comisii Județene”. O dată cu dispariția Comisiilor Zonale în forma reglementată azi, dispare și fundamentarea științifică a deciziilor administrative privitoare la patrimoniu (deciziile acestor comisii constituie singura bază științifică a actelor administrative emise de Direcțiile Județene și de Ministerul Culturii). - În domeniul patrimoniului cultural național mobil, Direcțiile Județene de Cultură subordonate Consiliilor Județene vor putea acorda Certificate de export temporar sau definitiv fără posibilitatea existenței unei monitorizări în ceea ce privește oportunitatea emiterii acestora. Se poate ajunge astfel la un export masiv de bunuri valoroase de patrimoniu, mai ales în contextul în care constatăm astăzi o explozie a apariției de materiale arheologice provenite din detecții și săpături ilegale Față de cele expuse mai sus, considerăm că în forma propusă de proiectul de lege, mai există următoarele riscuri generale: neglijarea sau marginalizarea unora dintre atribuțiile actuale ale Direcțiilor Județene de Cultură, posibilitatea adâncirii discrepanțelor dintre județe din punctul de vedere al politicilor culturale, în funcție de resursele pe care fiecare județ le va avea sau va dori să le aloce pentru aplicarea noilor competențe, diminuarea până la dispariție a activităților de control și monitorizare. De aceea vă solicităm să luați act și să propuneți modificarea sau chiar excluderea din proiectul legii descentralizării a titlului referitor la descentralizarea instituțiilor subordonate Ministerului Culturii și să solicitați conceperea unui text care să răspundă cerințelor de protejare integrală a Patrimoniului Cultural Național. Divizarea atribuțiilor de control exercitate de serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii nu ar fi eficientă nici măcar din punct de vedere administrativ. Este necesar ca atribuțiile legale în domeniul controlului protejării patrimoniului cultural național (fie că vorbim de cel mobil, imobil, imaterial) să fie păstrate sub autoritatea centrală, în măsură să gestioneze coerent problemele specifice domeniului. Fără aceste atribuții de control și monitorizare, Ministerul Culturii nu își va mai putea exercita în mod eficient atribuțiile de reglementare în domeniu, nu va mai putea crea politici reale și coerente pentru protejarea Patrimoniului Cultural Național. Semnează 130 de specialiști din domeniu, arheologi si antropologi
Posted on: Thu, 21 Nov 2013 09:40:14 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015