Scandalul MITEI LA BAC. "Există investigații în mai multe județe", spune Sorin Sava, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații (SRI) Marţi, 9 Iulie 2013 23:46 --------------------------------------- Interventzia SRI este cu totul adecvata pentru ca coruptzia prezinta cel mai mare pericol in legatura cu sigurantza natzionala ---------------------------------------- Sorin Sava, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații, a explicat la Realitatea TV de ce instituția pe care o reprezintă a intervenit într-un caz de dare de mită, care în aparență nu reprezintă un pericol pentru siguranța statului. Există investigații în mai multe județe privind mita la Bac, spune purtătorul de cuvânt al SRI Există investigații în mai multe județe privind mita la Bac, spune purtătorul de cuvânt al SRI / FOTO: evz.ro "Serviciul Român de Informații are atribuții în linia apărării valorilor constituționale. Informațiile nu au dost doar legate de Liceul Dimitrie Bolinitineanu, aveam date despre mai multe județe. Informările SRI au prezentat nereguli și situații din mai multe județe, inclusiv București. Acțiunile și informările SRI au avut un caracter preventiv. Au fost informate și Parchetele de pe lângă Tribunalele din țară. Ancheta este în desfășurare, nu putem oferi foarte multe detalii. La nivelul instituției noastre, prevenim și combatem anumite vulnerabilități asociate faptelor de corupție, ce riscă să afecteze calitatea educației. Există mai multe anchete în derulare, în mai multe județe din țară. SRI culege și verifică informații care ne permit să identificăm anumite fenomene de corupție care se pot transforma în vulnerabilități pentru siguranța națională", a spus Sorin Sava la Realitatea TV, în cadrul emisiunii "Jocuri de putere". Întrebat dacă rapoartele SRI privind corupția în licee au ajuns înainte de BAC și la ministerul Educației, purtătorul de cuvânt al SRI a oferit un răspuns evaziv: "Au ajuns informări ale SRI pe masa tuturor factorilor abilitați. Am avut o cooperare foarte bună inclusiv cu beneficiarii desemnați de lege pe linia învățământului". PARCHETUL îşi recunoaşte GREŞEALA în cazul Liceului "Bolintineanu" Parchetul recunoaşte greşelile de comunicare făcute în prezentarea cazului de la Liceul "Dimitrie Bolintineanu". Procurorul General al României a constat că au existat mari deficienţe în ceea ce modul în care a fost explicate procedurile desfăşurate în această anchetă. "Examinând clarificările transmise de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti referitoare la aspectele prezentate în spaţiul public ca fiind contradictorii, în cauza privind fraudarea examenului de bacalaureat la Liceul Teoretic «Dimitrie Bolintineanu» din Bucureşti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat că au existat o serie de deficienţe în ceea ce priveşte comunicarea publică", se arată într-un comunicat remis, marţi, de Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Prima deficienţă constatată, se arată în comunicat, este aceea că "nu s-a reuşit comunicarea publică a faptului că, deşi fuseseră emise mandate de aducere, acestea urmau să fie puse în aplicare doar în situaţia în care martorii ar fi refuzat să se prezinte la audieri ulterior citării de către procuror". "Procurorul de caz s-a aflat vineri, 5 iulie 2013, la Liceul Dimitrie Bolintineanu şi în scopul realizării procedurii de citare a elevilor, pe lângă efectuarea unor percheziţii (care nu vizau sălile de examen sau elevii), aspect ce nu a fost adus la cunoştinţa publicului decât cu mare întârziere". PICCJ a mai constatat că nu s-a reuşit comunicarea publică a faptului că toţi cei 112 elevi care urmau să fie audiaţi cu prioritate, pe cât posibil chiar în ziua de vineri, 5 iulie 2013, sunt majori, astfel încât nu se punea problema audierii acestora în prezenţa părinţilor ori cu respectarea altei proceduri speciale. De asemenea, arată Parchetul general, comunicarea legată de acest caz s-a făcut de către mai multe persoane, ceea ce a dus la declaraţii aparent contradictorii, dar care în fapt erau incomplete (purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti s-a referit la existenţa mandatelor de aducere, deoarece doar o eventuală punere în executare a acestora era de competenţa instituţiei din care face parte; purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti a declarat că nu s-au pus în aplicare mandate de aducere, fără a menţiona că acestea fuseseră totuşi emise). O altă constatare se referă la faptul au fost prezumate ca fiind cunoscute publicului anumite aspecte de ordin tehnic şi organizatoric, care trebuiau în realitate explicate (diferenţa dintre noţiunile de "emitere" şi "punere în executare" a unui act emis de organul judiciar; faptul că autocarele aflate la faţa locului au servit iniţial la deplasarea poliţiştilor care au participat la actele efectuate la data de 5 iulie 2013; împrejurarea că deplasarea la sediul organelor de poliţie - mai ales în cazul Direcţiei Generale Anticorupţie - putea să constituie o problemă de ordin practic pentru tinerii nefamiliarizaţi cu procedurile judiciare, astfel încât transportul acestora cu autocarul avea rolul de a reduce durata deplasării, pentru a permite audierea unui număr cât mai mare de persoane în ziua respectivă). PICCJ mai informează, în acelaşi context, că nu s-a reuşit comunicarea publică a faptului că percheziţiile corporale au avut loc luni, 1 iulie 2013, împotriva modului de efectuare a acestora nefiind formulată nicio plângere. În aceste condiţii, arată sursa citată, modalitatea deficitară de comunicare a avut ca rezultat crearea în spaţiul public a unei imagini negative în ceea ce priveşte efectuarea urmăririi penale în cauza având ca obiect fraudarea examenului de bacalaureat la Liceul "Dimitrie Bolintineanu" din Bucureşti. "Ca urmare, demersurile procurorilor au fost percepute nu ca parte integrantă a anchetei efectuate într-o cauză de corupţie, într-un sector extrem de important şi sensibil al vieţii sociale, învăţământul preuniversitar, ci ca abuzuri ale autorităţilor. În consecinţă, majoritatea analizelor efectuate în spaţiul public au omis faptul că rezultatele pe termen lung ale descoperirii şi sancţionării unor astfel de fapte sunt conforme principiului apărării intereselor minorilor şi tinerilor, primii prejudiciaţi de existenţa elementelor de corupţie în sistemul de învăţământ", se mai arată în comunicatul PICCJ. Faţă de aspectele constatate, scrie MEDIAFAX, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Tiberiu Niţu, a solicitat conducerii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti ca, în continuare, comunicarea publică în acest dosar să se facă doar de către purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul Corina Paraschivescu. De asemenea, precizează PICCJ, s-a recomandat procurorilor ca, în situația în care se preconizează efectuarea de acte procedurale care implică audierea unui număr mare de persoane, să se acorde o mai mare atenție comunicării publice referitoare la aceasta, pentru a se evita perceperea de către cetățeni a unui atare demers ca având scopul de intimidare a părților sau martorilor.
Posted on: Wed, 10 Jul 2013 02:51:02 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015