Se schimba complet fişa postului, se schimba inevitabil şi conceptul de preşedinte şi dintr-o dată ar fi apărut mai mulţi candidaţi plauzibili. Un preşedinte ales de Parlament aşa ca Joachim Gauck în Germania, pastorul care a militat pentru deschiderea dosarelor STASI, sau ca Giorgio Napolitano în Italia, ar fi cu totul altceva decât un stăpân autoritar, gelos pe fiecare rival şi gata de orice ca să-şi apere prioritatea în toate deciziile, fie ele şi neînsemnate. Un preşedinte ales de Parlament ar putea fi într-o mai mare măsură un om de reflecţie, cu orizont mai larg, un om cumpătat şi dispus să modereze şi să caute mereu nu rupturile, ci soluţiile de echilibru. Un preşedinte ales de Parlament nu ar mai fi nevoit să probeze că îşi poate umili şi îngenunchea interlocutorii şi nici să manifeste acea insolentă siguranţă de sine a candidaţilor „plauzibili”. Se vede aşadar că politicienii din România nu sunt chiar atât de puţin talentaţi şi nepregătiţi ca să se impună în funcţia prezindenţială. Ar fi destul să se schimbe optica şi un politician despre care s-ar putea spune astăzi că e prea slab (pentru că refuză să fie trivial şi nedelicat) ar părea dintr-o dată cât se poate de potrivit şi de promiţător.
Posted on: Tue, 30 Jul 2013 20:22:58 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015