USL vrea să pună mâna pe pădurile Bisericilor Greco-Catolică și Ortodoxă de pe Valea Gurghiului De ceva vreme, prin culisele Consiliului Județean Mureș, președintele Minodor Ciprian Dobre, împreună cu subprefectul Gabriela Koss, primarul comunei Gurghiu – Laurențiu Boar (toți făcând parte sau fiind susținuți de PNL) și cei din conducerea Direcției Silvice Mureș (PSD) se străduiesc să găsească formula prin care să pună mâna pe o suprafață de peste 350 de hectare de teren, în cea mai mare parte împădurit, aflat în proprietatea Bisericilor Greco-Catolică și Ortodoxă din Gurghiu. Se urmărește ca o bună parte a acestei suprafețe să ajungă mai apoi în proprietatea Composesoratului Gurghiu, reprezentând o avere care poate servi foarte bine intereselor clientelei politice și de partid. Că una le-au promis propagandistic useliștii în campania electorală celor de pe Valea Gurghiului și că, de fapt, cu totul alta fac, căci doar interesele materiale de gașcă le conjugă eforturile, a devenit de notorietate. În această lună, în urma directivei de partid, Direcția Silvică Mureș a chemat în judecată, la Judecătoria Reghin, Comisia Județeană Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Mureș, Comisia Locală de Fond Funciar Gurghiu, Parohiile Greco-Catolice Gurghiu, Apalina, Iernuțeni, Reghin, precum și Parohiile Ortodoxe Gurghiu, Glăjărie, Comori, II – III - VII Târgu-Mureș, 1 - 2 Cașva, și Păuloaia. Lecturând acțiunea formulată de Romsilva, înţeleg că, după mai bine de un deceniu de când cultele menționate au beneficiat în mod legal de obținerea titlului de proprietate, în cauză se consideră că Parohia greco-catolică Cașva nu ar fi deținut în proprietate suprafaţa de pădure care a fost apoi dobândită, prin redistribuire, de alte parohii din judeţ. Cu privire la acest aspect, este de reţinut faptul, aşa cum de altfel se recunoaşte si rezultă din economia generală a acţiunii, că la baza dovedirii proprietății asupra suprafeței de pădure care a făcut obiectul redistribuirii, a existat si că există un extras de CF. Un extras CF legal eliberat, potrivit legii, face dovada deplină asupra dreptului de proprietate privind suprafețele înscrise în cartea funciară, astfel ca sub acest aspect, daca dovada exista, acţiunea nu poate fi susţinută. 1. Se susţine că beneficiarii suprafeţelor atribuite în proprietate nu ar fi persoane îndreptăţite, susţinere discutabilă, care cred că nu stă în picioare pentru următoarele motivații: – suprafeţele de pădure care depășeau la aceea vreme suprafaţa maximă ce putea fi atribuită fostului proprietar (30 ha), în speță Parohia greco-catolică Caşva, puteau fi atribuite în proprietate, în mod legal, altor parohii care au formulat cereri în acest sens, edificatoare fiind prevederile art. 29, alin. 3 din Legea nr. 1/2000, actualizată, care au în vedere doar aspectul de a nu se atribui mai mult decât a avut fondul bisericesc în cauză, rezultat evident din actele doveditoare existente , în speță, extrasul CF aflat la dosar; – consider că parohiile legal înfiinţate, din oricare din cultele legale existente, aveau dreptul să depună cereri de atribuire din redistribuiri, urmând desigur ca, potrivit procedurii, asupra acestora să se pronunţe comisia locala de fond funciar, Comisia Judeţeană - care putea valida sau invalida o propunere a comisiei locale sau putea admite sau respinge o contestaţie formulată împotriva hotărârii comisiei locale si, nu în ultimul rând, se lua în considerare, de regulă, si punctul de vedere al organelor silvice; dacă pentru parohiile aparţinând altor culte decât cel Greco-catolic poate exista un semn de întrebare, pentru cele aparţinând acestui cult este evident că redistribuirea are acoperire legală , – de fapt, în cauza care face obiectul discuţiilor, consider că termenul de reconstituire invocat tot timpul de Romsilva, în contextul legal aplicabil, are în vedere în primul rând suprafaţa de pădure în cauză si nu parohiile vizate, altfel nu s-ar discuta de suprafaţa totala a fondului bisericesc; 2. Asupra mărimii dreptului de proprietate, atât în ce priveşte suprafaţa total redistribuită cât si în ce priveşte suprafaţa atribuită fiecărei entităţi menţionate, este de observat, aşa cum am mai menţionat, că hotărârile comisiei judeţene s-au bazat pe extrasul CF menţionat si nu s-au atribuit suprafeţe mai mari decât cele prevăzute de lege. 3. Cu privire la amplasament, aș menţiona faptul că existau reprezentanţi ai silvicului atât în comisiile locale cât si în comisia judeţeană, care aveau posibilitatea să ridice obiecţii, să voteze sau nu o hotărâre sau alta, comisia judeţeana neavând alte interese decât soluţionarea cererilor potrivit competentelor pe care le avea, iar amplasamentele de regulă rezultau din datele de CF, terenurile şi pădurile nu se mutau pe alte amplasamente, indiferent de proprietar sau administrator. 4. Este de reţinut faptul că hotărârile comisiei judeţene puteau fi atacate la instanţele competente de către cei interesaţi, în condiţiile legii. Sub acest aspect, ar trebui luate în considerare şi prevederile art.II din HG nr. 1832/2005 potrivit cărora „Propunerile comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale privind stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, validate prin hotărâri ale comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, adoptate anterior intrării în vigoare a prezentei hotărâri, sunt şi rămân valabile dacă nu au fost contestate în termenul legal.” 5. Am convingerea ca cei în drept vor şti sa-şi construiască o apărare solidă şi că instanţele vor judeca cu dreptate cauza. Este justificată și lăudabilă preocuparea ROMSILVA de a încerca să readucă în proprietatea Statului Român suprafeţele de păduri care au fost atribuite, eventual, în mod nelegal unor persoane - fizice sau juridice. În acest sens, aș vrea să cred că s-au declanşat verificări si s-au formulat acţiuni şi pentru suprafeţele mai mari - sute, poate mii de ha - atribuite în proprietate mai ales după anul 2005 şi că acţiunea de faţă, pentru cele cca 350 ha, atribuite unor parohii legal înfiinţate, nu este o acţiune singulară în cadrul preocupărilor de aplicare corectă şi strictă a legislaţiei în vigoare în domeniu. Din cate îmi amintesc, problema redistribuirii suprafeţelor în cauză nu a suscitat discuţii aprinse sau contradictorii, hotărârile comisiei judeţene fiind adoptate, se pare, în linişte şi bună pace, deoarece, la aceea vreme, prin acestea nu era afectat dreptul nimănui şi s-a considerat că nu se încalcă dispoziţii imperative ale legii, entităţile beneficiare fiind legal înfiinţate. Nu voi vorbi despre hotărârile judecătorești menționate, nu le cunosc, nu știu exact ce obiect au avut și ce soluții s-au dat, fiind clar pentru mine că o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă ar trebui executată. Nu aș trece totuși cu vederea atribuțiile și competențele pe care le-au avut și le au organele silvice, care, aș îndrăzni să spun că ar trebui să țină cont de principiul ,,nu te poţi apăra cu propria-ți culpă”. Nu în ultimul rând, sunt de remarcat gravele greșeli gramaticale și de ortografie care caracterizează demersul juridic al Direcției Silvice Mureș, un adevărat atentat la onoarea limbii române. Iată doar câteva exemple care vădesc pe deplin calitatea celor care se află în spatele acestui rușinos demers și graba care îi mână în luptă: ,,aprecien” în loc de apreciem, ,,l-i s-a atribuit” în loc de li s-a atribuit, ,,s-a făcur” în loc de s-a făcut, ,,Comisia Județeană mureș”, ,,construtuire” în loc de constituire, ,,propretate” în loc de proprietate, ,,fără a deținut” în loc de fără a deține, ,,nici odată” în loc de niciodata, ,,afectul” în loc de efectul, ,,puenerea” în loc de punerea, ,,dubrarea” în loc de dublarea ș.a. E jale mare la vârful USL.
Posted on: Wed, 24 Jul 2013 09:01:26 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015