Unii oameni ne fac viata foarte grea: ne enerveaza, ne fura timp si energie, ne constrang si ne manipuleaza, ne induc sentimente de vinovatie si ne implica in intrigile lor. Revista Psychologie heute (ianuarie 1996) ne invata ce putem face cand ne dam seama ca relatia cu astfel de oameni este “otravitoare” si ca ne imbolnaveste treptat. Acesta este cuvantul introductiv la articolul cu titlul mai sus mentionat, din revista Psihologia, nr. 3, din anul 1997, tradus si adaptat de conf. univ. dr. Mihaela Roco si Monica Niculcea. In revista sunt prezentate cateva tipologii de persoane enervante si anume: Persiflatorul, Moliul, Pesimistul, Zelosul, Lingusitorul, Intrigantul, Certaretul, Snobul, Atotstiutorul, Glumetul, Ursuzul, Controlorul, Zgarcitul, “Sloiul de gheata”, Criticul. Dupa o oarecare introducere o sa prezint tipurile de persoane agasante, manipulante, intrigante etc., cat si modalitati de a le face fata. Ne putem molipsi de proasta dispozitie ca de un virus. Acest proces de “contaminare emotionala” a fost cercetat in detaliu. Dispozitiile, atat pozitive, cat si negative, se transmit mai ales prin mimica si limbajul corpului: simpla vedere a umerilor lasati si a colturilor gurii cazute ne deprima. Totusi, ramane o enigma de ce mai ales sentimentele negative se raspandesc ca o epidemie [pentru cei care cerceteaza/studiaza Biblia nu este o enigma]. Dar cine sunt cei care ne “infecteaza” cu proasta lor dispozitie? La o reuniune de familie va simtiti iritat si furios fara sa stiti prea bine de ce. Sunteti abatut, desi tocmai ati petrecut o dupa-amiaza agreabila. Dupa o sedinta la firma dv., va uitati absent, in gol, va simtiti peste masura de epuizat si abea treptat realizati cat de mult v-au afectat micile rautati si aluziile sefului. Aceste sentimente si altele asemanatoare apar dupa ce petrecem o perioada impreuna cu anumiti oameni: ei ne strica ziua – sau intreaga viata – si ne “otravesc” pe cai mai mult sau mai putin subtile. Uneori ne este clar imediat de ce nu ne simtim bine in prezenta lor, alteori dureaza mai mult pana ne dam seama cum si de ce ne enerveaza, ne epuizeaza, ne plictisesc, ne intimideaza sau ne induc sentimente de vinovatie. Uneori cautam cauzele acestor sentimente negative chiar in noi insine si nici nu indraznim sa recunoastem ca un om din apropierea noastra – coleg, prieten, tata, partener de viata – este acela care ne “doboara” si ne imbolnaveste literalmente. In viata sociala, dar si in viata privata, particulara intalnim pisalogii, cusurgii, certaretii care incearca sa-si verse pe noi frustrarea si complexele. Vecini furiosi, vanzatori nepoliticosi, “prieteni” binevoitori, rude curioase si invidioase ne rapesc bucuria vietii, timp si energie. Fiecare dintre noi este, ocazional, prost dispus, agresiv, artagos, guraliv sau depresiv, devenind pentru ceilalti o persoana enervanta. Asemenea indispozitii trecatoare fac pur si simplu parte din viata. Dar o atentie deosebita trebuie acordata acelor relatii interumane care genereaza sentimente negative cronice. De aceea trebuie sa cunoastem cum se produc si cum ne putem apara de ele. Adesea, legaturile de familie, de prietenie sau profesionale ne impiedica sa recunoastem asemenea relatii “otravite” si sa schimbam ceva in mod eficient. De aceea autoanaliza si analiza reprezinta cheia “dezintoxicarii”: ce se petrece exact cand in prezenta unei anumite persoane ne simtim din ce in ce mai des nervosi, incordati, artagosi, tristi sau la pamant? Uneori avem chiar dureri de cap, ne transpira palmele sau avem greutati in respiratie cand venim in contact cu anumiti oameni, devenind noi insine suparati, artagosi, sarcastici, invidiosi etc. Psihologia a cercetat in ultimii ani fenomenul contagiunii emotionale: in relatiile interumane sentimentele si starile sufletesti se transmit de la persoana dominanta emotional la persoana cu o dispozitie sufleteasca mai degraba neutra sau ambivalenta. “Pericolul infestarii” exista mai ales la oamenii care reactioneaza sensibil la sentimentele altora. Ei preiau starile sufletesti ale acestora printr-un mecanism care poate fi descris astfel: imitand neintentionat comportamentul expresiv si limbajul corpului si sincronizandu-si corespunzator gestica si mimica, se dezvolta in ei acelasi sentiment care il anima pe cel pe care il imita. Cu alte cuvinte, ni se pot induce sentimente negative daca nu recunoastem aceasta dinamica si daca nu incercam in mod constient sa o evitam. Stim cat de usor se transmit bucuria si veselia si permitem cu placere ca acest lucru sa se intample. Cu mult mai putin constienti suntem insa de usurinta cu care ne putem molipsi de starile negative, agresivitatea sau iritarea altora. Aceasta manipulare a sentimentelor – de cele mai multe ori inconstienta – este un element important intr-un joc de putere mascat care se desfasoara in majoritatea relatiilor umane: cine mentine “suprematia”, cine dicteaza si manipuleaza intalnirea, cine presimte slabiciunile celuilalt? Acest joc nu este deloc rezervat numai managerilor avizi de putere care se lupta intre ei, politicienilor etc., el se joaca peste tot: in familie, in relatiile amoroase, in prietenii, intre colegi, rude, vecini, chiar si la o intalnire pasagera cu un vanzator de masini sau un mestesugar. Regretatul psihoterapeut Paul Frisch si alti psihologi vad originea acestui comportament in sentimentul propriei noastre valori – partea cea mai vulnerabila, cea mai labila a psihicului uman. Persoanele enervante incearca in toate modurile posibile sa ia initiativa, sa-i manipuleze pe altii si sa-i devalorizeze, pentru a-si stabiliza propriul sentiment labil al valorii. Pur si simplu vor sa o ia inainte si sa evite ca ei insisi sa devina calul de bataie al celorlalti. Altfel spus: pentru a nu deveni obiectul altuia, cei nesiguri de sine incearca sa preia rolul principal intr-o relatie; ei sunt cei care fac legea acesteia. Dar in spatele tuturor manipularilor si exploatarilor emotionale se ascunde teama ca situatia se va rasturna si ca propriile slabiciuni vor fi date pe fata si exploatate. Instrumentul manipularii sunt cuvintele; ele pot intimida, rani, injosi. Uneori ramanem literalmente fara aer, ne simtim de parca “ne-ar fi dat cineva cu ceva in cap” fiindca cineva ne abordeaza atat de agresiv, de insensibil. Unele cuvinte au un efect devastator, de lunga durata, veninul lor actionand mult timp si provocand multe nopti fara somn. Astfel de cuvinte actioneaza ca niste sageti otravite, ne nimeresc in punctul nostru cel mai sensibil, in sentimentul propriei noastre valori. Trezesc indoiala de sine, temeri. Motivele si problemele relatiilor emotionale “otravite”, cat si formele in care se prezinta persoanele enervante sunt foarte variate. Scala cuprinde de la tipuri relativ inofensive – care nu sunt decat incomozi, inoportuni, plictisitori sau care fac pe importantii – pana la tipuri latente foarte dusmanoase, care in mod intentionat vor sa ne raneasca, sa ne necajeasca sau sa ne doboare. Comportamentul acestor oameni variaza de la maniere grosolane, care “doar” ne dezgusta, pana la tehnici rafinate, aproape machiavelice, pe care le recunoastem doar cu greu. “Am intrebat si eu”, spune clipind nevinovat din ochi persoana enervanta, care, foarte constienta, deloc nevinovata, rasuceste cutitul intr-o rana sufleteasca sau ne aminteste prin intrebarea ei de o infrangere. “Nu sti de gluma”, spune malitiosul, care a facut o gluma pe seama noastra si ne respinge contraatacul printr-o trimitere la “lipsa noastra de umor”.
Posted on: Sat, 27 Jul 2013 13:11:44 +0000
Trending Topics
Recently Viewed Topics
© 2015