Împărăția ridicolului Scris de: Angela Tocilă La data de:August 2 Multă lume m-a întrebat cum de mă pot uita la circul încoronării celor doi ”regi” ai etniei rrome… M-am uitat din două motive : unul fiind atracția grotescului, iar al doilea, faptul că voiam să scriu despre subiect și cum aș fi putut scrie dacă nu aș fi urmărit și eu ca trei sferturi din populația României, în direct, înmormântarea și încoronarea, un circ grotesc ce mi-a lăsat un sentiment de jenă și neputință, o tristețe fără margini și întrebarea ”ce caut eu în țara asta ?”. Pentru că ambele odrasle ”regale” și-au dorit titlul de ”rege”, s-au făcut amândoi regi. Unul național, altul internațional. Și-au împărțit piețele, cu alte cuvinte, pentru că în pofida pledoariilor diverselor personaje care s-au perindat de la moartea lui Florin Cioabă prin studiouri, încercând să-i facă acestuia o imagine de erou al etniei, de promotor al cinstei și corectitudinii, am toate dubiile posibile că o avere de 15 milioane de euro poate fi acumulată predicând la Biserica Penticostală. Afacerile cu fier vechi ale fostului ”rege”, au fost trecute sub tăcere. De ce ? Pentru că mafia fierului vechi are ramificații și sprijin de ”sus”. Nu, nu de la Dumnezeu, ci de la zeii momentului din politica românească, din 89 încoace. ”Încoronarea” în sine mi-a adus aminte de jocurile copiilor … ”ziceam că eu sunt regele și tu ești împăratul”, dar dincolo de ridicolul titulaturii la o etnie nomadă în care autoritatea supremă a fost de-a lungul istoriei un simplu bulibașă, iar încălcarea regulilor era judecată de stabor, ceea ce pare o joacă infantilă ”de-a regele”, trebuie să aibă totuși o importanță practică. Eu mi-am zis că cei doi frați au de împărțit mult mai mult decât coroana, ”ceptrul”, cum a zis înalt dregătorul care i-a încoronat, (să mi se scuze dezinteresul că nu i-am căutat numele ), anume, zonele de influență. Ar fi interesant de aflat cu ce se ocupă mezinul defunctului Florin Cioabă și de ce i-a trebuit titlul de ”rege internațional” al rromilor. La fel de interesant mi se pare și dezinteresul autorităților pentru modul în care diverși prinți, împărați, proprietari de palate și mașini de lux, și-au dobândit averile colosale. Restituirea aurului furat de comuniști nu poate fi o justificare viabilă la nesfârșit, poate doar praf în ochii proștilor. Ceea ce nu se spune despre etnia rromă, divizată în caste, e că ei între ei se discriminează, iar acest lucru s-a văzut la funeraliile lui Florin Cioabă, dar și cu multe alte ocazii trecute sub tăcere. Eu nu uit imaginile de la o nuntă opulentă din Timișoara când țiganilor săraci li se aruncau resturi de mâncare prin gard, nu uit nici vorbele ”împăratului” Iulian Stănescu de acum câteva zile, când spunea că țiganii săraci n-au ce căuta la înmormântare, de unde deducem că titlurile de noblețe împrumutate de la alții, nu aduc neapărat cu sine grija față de ”supuși” ci reprezintă doar un mod de a arăta că unii sunt deasupra altora. Are nevoie etnia rromă de regi și împărați ? Teoretic, nu mă pronunț, dar practic, zic că nu. Are nevoie de legi care s-o protejeze de majoritari ? Teoretic, nu, practic, tot nu. Faptul că interzici cuvinte, nu rezolvă problema integrării rromilor în societate, și generează frustrări majoritarilor. Etnia rromă are însă nevoie de educație și de implicare din partea sa însăși, dar ce preț mai are educația într-o țară în care atât românii cât și țiganii văd că aceasta nu te îmbogățește, ba dimpotrivă ? La ce bun efortul de a învăța mai mult de a-ți scrie numele, când prin ”jmecherie” te poți îmbogăți rapid ? Spuneam mai sus ceva de tristețea cu care-am rămas după ce-am văzut circul televizat… Da, am fost tristă pentru că rând pe rând, datele importante, personajele care-au făcut istoria poporului noastru, sunt duse în ridicol… Ieri a fost 23 August, o dată care ar fi trebuit comemorată cum s-ar fi cuvenit, în schimb, pentru mulți va deveni data când s-au încoronat doi ”regi” de carton și a fost înmormântat un altul. O zi în care a fost prezent telefonic de nenumărate ori un personaj dubios, ”împăratul” Iulian, care spunea la un moment dat ” trebuie să înțelegem că acești copii (frații Cioabă) sunt mai dureroși acum după moartea tatălui”. Nu e de ajuns că generația tânără nu-și cunoaște nici măcar istoria recentă, că un președinte de țară a permis lui Ion Cioabă, ba mai mult, a contrasemnat ”regalitatea” ca să ducă în ridicol regalitatea românească, nu e de ajuns că se promovează intens incultura în presă, în numele toleranței și a ratingului, nimeni nu pare să mai aibă limite. Până și cei doi proaspăt ”regi” care erau lăudați pentru educația înaltă pe care ar fi primit-o, pentru cultura lor, n-au ezitat să se facă de râs la mascarada ”încoronării”. Recunosc că ”Regele a murit, trăiască regii” mi-a pus capac. Recunosc că m-am gândit că nu mai am ce să caut în țara asta care se autodistruge cu veselie, care nu-și respectă valorile autentice și nici nu se respectă pe ea însăși. Recunosc că m-am gândit să plec cât de departe și nu, nu din cauza ”regilor” și a ”împăraților”, ci din cauza participării românilor mei la opera de distrugere a identității naționale, pentru că urmează inconștient și pun umărul la această muncă de dizolvare identitară. Pentru că nu mai știm să distingem binele de rău, valorile de non valori, normalul de anormal și pentru că o singură televiziune, Digi24, a înțeles că ziua de ieri, 23 August, a avut o altă semnificație decât ”încoronarea” a doi ”regi și funeraliile unui mort, aici, în Împărăția ridicolului. Autor: Angela Tocilă
Posted on: Tue, 27 Aug 2013 18:36:14 +0000
Recently Viewed Topics
© 2015