...Într-o zi, după ore, fiul meu m-a întrebat ce este acela un creștin. Era joi, când ora de religie este pusă între ora de educație tehnologică și cea de engleză. Iar el auzise ce vorbea profesorul de religie în clasă. Am început să-i explic ce este credința, ce este religia, ce sunt ateii, agnosticii, credincioșii, care sunt marile religii. Și, ca să-i fac o analogie pe înțelesul lui, i-am spus că credința este una singură, așa cum și muzica este una singură, dar ambele se împart pe genuri. Și așa cum există mai multe feluri de muzică, există mai multe feluri de religii. Și că este absolut OK să-ți placă un singur gen de muzică sau mai multe sau toate și că ele nu se exclud unul pe altul. I-am mai spus că, de exemplu, musulmanii pot să aibă mai multe soții, dacă vor și-și permit să le întrețină și că asta este absolut normal, pentru că ei sunt tot oameni și trebuie să le respectăm felul de viață. I-am mai spus că ceea ce este cu adevărat important este să nu faci rău, să nu furi, să nu minți, să nu ucizi, să nu distrugi natura și viețuitoarele și să nu îi exploatezi pe cei mai slabi ca tine, ci să-i ajuți, dacă poți. Și că astea sunt valori respectate de toate religiile. Și mai ales i-am spus că nu trebuie să-l desconsideri pe cel care are altă credință decât tine, ci mai degrabă să încerci să-l înțelegi, dacă vrei să te înțeleagă și el pe tine. Și fiul meu mi-a spus: - Ei, tati, dacă domnul profesor de religie ar vorbi ca tine, poate l-aș asculta și eu. Că el nu spune decât povești despre sfinți, atât.
Posted on: Fri, 08 Nov 2013 09:15:36 +0000